Nicușor Dan invocă „săptămâni, chiar luni” până va lua o decizie pe Consiliul pentru Pace. Alte state europene i-au dat deja răspunsul lui Trump / Cine a acceptat și cine a refuzat ferm

Ungaria și Bulgaria sunt singurele state UE care au răspuns pozitiv invitației președintelui american de a intra în Consiliul de Pace. România încă ezită în a oferi un răspuns, iar Nicușor Dan a invocat joi seară un termen de „săptămâni, chiar luni” până la o decizie. Care este însă situația în alte țări europene invitate în ceea ce criticii au numit „o concurență pentru ONU”. 

• Acest articol este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul este scris de Sebastian Pricop (HotNews – România), Krasen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria), Gyorgy Folk (HVG – Ungaria) și Lola Garcia-Ajofrin (El Confidencial – Spania). 

Administrația Prezidențială din România a anunțat pe 18 ianuarie primirea unei scrisori de la președintele american prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația vine și cu o notă de plată: o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent.

Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a transmis că salută inițiativa lui Donald Trump și demarează  „un aprofundat proces de analiză a conținutului și a implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene”.

Întrebat joi seară, într-o emisiune la Digi24, dacă a ajuns la o decizie privind răspunsul pe care îl va da România, Nicușor Dan a precizat că acest proces poate dura „săptămâni, chiar luni” și a invocat Carta Consiliului drept piedică în fața unei decizii mai rapide. 

„Modul în care Carta inițială a acestui organism a fost redactat a ridicat niște probleme și României, și altor state. Imediat ce am primit am început să ne consultăm unii cu alții. Acum am intrat cu toții într-un proces de negociere a acestei Carte ca să fie compatibilă cu alte tratate internaționale, uneori chiar și cu constituțiile unora din țări. Procesul va dura săptămâni sau chiar luni”, a declarat președintele, la Digi24. 

Ce spune Carta Consiliului pentru Pace 

Oponenții proiectului american spun că Trump încearcă să construiască o alternativă sau un rival la Organizația Națiunilor Unite, pe care o critică de mult timp.

Consiliul este descris în Carta sa ca „o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflicte”. 

Conform proiectului de statut, Trump urmează să fie primul președinte al acestuia și să decidă cine va fi invitat să devină membru. Deciziile vor fi luate cu majoritate de voturi, fiecare stat membru prezent având un vot, dar toate vor supuse aprobării președintelui, mai scrie în proiectul de statut. 

Decizie rapidă la Budapesta

Liderii de la Budapesta nu au avut nevoie de timp de gândire pentru a lua o poziție. Au anunțat că vor să adere la organizația lui Donald Trump încă din anunțul primirii invitației. 

Ministrul de Externe, Péter Szijjártó, a declarat pentru radioul public că guvernul „consideră invitația o onoare și va lua parte în lucrările consiliului”. El a portretizat un răspuns pozitiv drept un semn de respect pentru profilul diplomatic al Ungariei. 

La rândul său, premierul Orban și-a exprimat poziția din primul moment. El a distribuit invitația pe conturile sale de socializare, cu mesajul: „Dacă Trump, atunci pace! … Președintele Trump ne-a invitat să fim alături activității Consiliului pentru Pace ca fondatori”.   

Decizia lui Viktor Orban de a adera la organizația lui Donald Trump a subliniat dorința liderului maghiar de a merge împotriva consensului din politica externă a Uniunii Europene, scrie publicația maghiară HVG.

Totodată, prin mesajul său, guvernul maghiar a prezentat participarea ca fiind în concordanță cu interesul național al Ungariei. Szijjártó a subliniat că „apreciază foarte mult activitățile orientate spre pace ale lui Donald Trump la nivel mondial și că, în procesul de pace din Gaza, acesta reprezintă o speranță”, un răspuns care contrastează cu prudența afișată de majoritatea liderilor europeni.

Guvernul Orbán a transformat rapid această susținere politică într-o măsură legală la nivel național. În documentul oficial publicat în Monitorul Oficial, executivul a justificat participarea pe motiv că promovează stabilitatea și dezvoltarea pașnică.

Surpriza de la Sofia

Decizia de a adera la Consiliulul de Pace al lui Trump a fost rapidă, chiar dacă nu la fel de rapidă ca în Ungaria, și în Bulgaria. 

Iar decizia țării a fost o surpriză – atât la nivel european, cât și la nivel național – pentru opoziție și populație, scrie publicația Mediapool. 

Pe 22 ianuarie, premierul interimar Rosen Jeleazkov a publicat pe rețelele de socializare imagini cu momentul în care semnează documentele la Davos. Însă Bulgaria acceptase oficial în urmă cu o zi să adere. 

Jeleazkov nu a oferit nicio justificare substanțială pentru decizia de a adera la Consiliul pentru Pace. 

Aderarea a fost salutată doar de două dintre cele patru partide din coaliția guvernamentală: partidul GERB al prim-ministrului și „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți”, condus de Delyan Peevski, un politician și om de afaceri sancționat pentru corupție în temeiul Legii Magnitsky atât de Statele Unite, cât și de Regatul Unit.

„Este foarte important pentru Bulgaria să facă parte din această inițiativă, prin care președintele Donald Trump urmărește să promoveze cooperarea internațională pentru soluții pașnice la conflictele militare din Gaza și din alte regiuni. Este o onoare și un privilegiu pentru Bulgaria să participe la construirea unei ordini mondiale noi, mai echitabile și mai stabile”, a declarat Peevski.

Un refuz era prea dificil pentru Bulgaria, scrie Mediapool 

Opoziția a descris decizia guvernului interimar de a adera la Consiliul pentru Pace al lui Trump ca fiind „greșită, inadecvată și periculoasă”.

Argumentele invocate de GERB pentru aderarea se axează pe relația cu SUA care este vitală pentru implementarea unor proiecte energetice majore, inclusiv construirea de noi capacități nucleare, tranzitul gazelor din SUA și accesul la minerale rare. 

Potrivit Mediapool, deși nu o spune public, guvernul a luat această decizie pentru că era dificil de refuzat participarea după ce Trump l-a numit personal pe fostul ministru de externe bulgar Nikolay Mladenov ca trimis special pentru stabilirea păcii în Fâșia Gaza. Mladenov este membru al Consiliului de administrație al Consiliului pentru pace al lui Trump.

Grindeanu vrea România în Consiliul de Pace

O deciziei similară Budapestei și Sofiei este dorită și de președintele PSD. Sorin Grindeanu a declarat, la Antena 3, că România ar trebui să participe la Consiliul pentru Pace şi apreciază că pentru asigurarea securităţii naţionale „niciodată costurile nu sunt prea mari”. 

„Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate. Bun, şi da, se găsesc sume, e vorba de un miliard, dacă nu mă înşel”, a declarat Grindeanu la Antena3. 

A fost cea mai fermă poziție exprimată de un lider politic român. În rest, partidele parlamentare au adoptat o poziție prudentă.

Întrebarea privind apartenența României la Consiliul de Pace a figurat într-un sondaj de opinie al Avangarde. Cei mai mulți români au spus „da” (44%), în timp ce 36% se opun. Restul de 20% au declarat că nu știu sau nu vor să se pronunțe.

O poziție similară României are și Austria 

Nu doar România cântărește încă dacă să se alăture Consiliului de Pace al lui Donald Trump. 

„Analizăm propunerea și invitația de participare”, a reacționat, pe 22 ianuarie, cancelarul austriac Christian Stocker.

„Orice lucru care duce la pace merită, desigur, să fie susținut. Cu toate acestea, ar trebui luată în considerare structura, iar deja există o organizație „creată pentru astfel de cazuri, și anume Organizația Națiunilor Unite”. 

Publicația austriacă Der Standard subliniază că, chiar dacă nu o spune oficial, guvernul austriac așteaptă o poziție comună din partea UE pentru a veni cu un răspuns similar. 

„Din câte știu, Uniunea Europeană și statele sale membre examinează în prezent propunerea. Noi facem același lucru și vom anunța decizia noastră în timp util”, a explicat Stocker.

Răspunsuri ferme de la Madrid și Paris

Spania a anunțat, pe 23 ianuarie, prin premierul spaniol Pedro Sánchez, că Spania nu va participa la organizația lui Trump. 

„După consultarea cu multe țări și după ce am reflectat asupra acestui subiect timp de câteva săptămâni, astăzi am dorit să informez colegii mei din Consiliul European că guvernul spaniol a decis să nu participe la așa-numita Comisie pentru pace. Acest consiliu se află în afara cadrului Organizației Națiunilor Unite și, apropo, nu a inclus Autoritatea Palestiniană”, a declarat Sánchez, potrivit El Confidencial.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a respins categoric oferta. Palatul Elysee a transmis că statutul consiliului „depășește cadrul Gazei” și „ridică semne de întrebare serioase” cu privire la subminarea ONU, potrivit Politico.

Un apropiat al lui Trump a refuzat participarea

Premierul slovac Robert Fico, considerat un apropiat al lui Trump și care a intrat de multe ori în dezacord cu UE, a respins invitația președintelui american. 

„Nu suntem în favoarea creării niciunei structuri paralele despre care nu ştim nimic”, a declarat Fico, citat de agenția de stat slovacă. „Consider că Republica Slovacă ar trebui să decline cu mare gratitudine această invitaţie şi să nu îi dea curs”.

De asemenea, Norvegia, Suedia, Olanda și Slovenia au spus că nu vor participa la Consiliul pentru Pace.

Îngrijorări privind prezența lui Putin

Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a explicat refuzul Marii Britanii de a semna pentru moment aderarea la Consiliul pentru Pace prin decizia de a invita Rusia la organizație.

Vladimir Putin nu a oferit un răspuns privind participarea sau nu a Rusiei. „Am însărcinat ministerul rus de externe să examineze documentele pe care le-am primit și să se consulte cu partenerii noștri strategici în această privință”.

„Abia după aceea vom putea răspunde invitației pe care am primit-o”, a mai spus Putin, mulțumindu-i lui Trump pentru inițiativă.

Invitații și pentru Rusia și Ucraina 

Invitația a fost comentată și de consilierul pentru politică externă al Kremlinului. „În timpul schimbului de opinii privind Consiliul Păcii, s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară pentru bugetul acestei organizații”, a  spus Iuri Ushakov.

Și Ucraina a fost invitată alături de Rusia în Consiliul pentru Pace. „Este greu de imaginat cum ne-am putea afla împreună cu Rusia în orice fel de consiliu”, a replicat Volodimir Zelenski.

Dincolo de Ungaria și Bulgaria, aproximativ 35 de țări s-au angajat să adere, printre care Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Turcia. Printre ei se numără autocrați, monarhi și aliați ai președintelui SUA, precum relata HotNews pe 22 ianuarie.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.