Nodul A1 la Holdea: 22 km de autostradă salvați de societatea civilă
Vă vine să credeți că în România se poate realiza un nou nod de autostradă la granița depopulată dintre două județe doar la propunerea unor voluntari, adică fără ca vreun primar, baron, biserică sau mănăstire sa ceară asta? Că se pot salva totuși niște kilometri pentru siguranța șoferilor și pasagerilor în țara care a ținut închiși ani de zile zeci de kilometri de autostradă din lipsă de noduri rutiere care să-i lege de alte drumuri, adică din nepăsarea și lipsa de prevedere a MT și CNAIR? Ar trebui ca asta să fie normalitatea, să punem în valoare investițiile, dar fiindcă nu e, m-am gândit că un asemenea eveniment ar trebui scris la ziar.
Cum au putut niște amărâți de voluntari fără spate politic, economic sau ecumenic să salveze de la nefolosire 22 km de autostradă? Pe scurt: cu simț de anticipație, realism în ce privește capacitatea autorităților, insistență, și mult, mult noroc. Că trebuie mult când ai de-a face cu statul român și agențiile sale. Care firește, la final, își vor asuma toate meritele, că doar a durat patru ani, cine-și mai amintește?
În 2015 credeam că acțiunile noastre vor pune în valoare doar 10 km, și asta ni se părea oricum suficient de important. Totul începe de la celebrele “tuneluri pentru urși”, veriga lipsă de 8 km din autostrada A1 Sibiu-Nădlac. Tunelul rutier fiind o raritate pe la noi, chiar și un activist începător ca mine putea intui în 2015 că acolo se va “sta” mult și bine. Între aceste “îndepărtate” tuneluri și cel mai apropiat nod rutier (Grind) autostrada măsoară 10 km. Acești kilometri urmau așadar să devină ceea ce noi numim “muzeu”: o autostradă nou-nouță construită pe banii contribuabilului european ce urma sa zacă nefolosită, în zona de deal cu DN îngust și virajat, tocmai unde autostrăzile pot ajuta mai mult siguranța și fluența traficului. Soluția era un nod rutier construit în buza tunelurilor, adică în dreptul micii localități hunedorene Holdea. Ne întrebam pe forumul peundemerg.ro: va accepta CNAIR această sugestie? Mulți colegi au fost de părere că nu, că ne agităm degeaba etc.
Lotul A1 Holdea-Ilia: în stânga (vest) cu roșu porțiunea cu tuneluri (perspectivă de realizare 10 ani) și cu albastru nodul Holdea. În centru nodul Grind. În dreapta (est) nodul Ilia. Link la harta interactivă
Nodul Holdea, vedere spre Lugoj. În plan apropiat: breteaua de ieșire definitivă și intrare provizorie. Dreapta: giratoriul pe DN68A. În plan îndepărtat A1 se oprește într-o săpătură, acolo va începe porțiunea cu tuneluri. La orizont se vede releul Coșevița. Foto @gruiarew
Nodul Holdea, vedere spre Deva. În plan apropiat breteaua de intrare-ieșire. În centru, benzile temporare pentru încadrarea pe autostradă. În plan îndepărtat un ecoduct. Foto @pasadia
Forumurile de infrastructură aveau deja, la scară poate mai mică, impact asupra autorităților. M-am înscris pe forum în iulie 2015 tocmai pentru că am văzut în presă că activiștii peundemerg.ro obligaseră CNAIR să refacă un indicator rutier absolut ilogic amplasat pe A1 la Arad. La vederea indicatorului, șoferii opreau nedumeriți în mijlocul autostrăzii să se lămurească pe unde s-o ia, în timp ce alții veneau din spate cu viteză… Un mic monument al nepăsării față de cetățean și al lipsei “gândirii centrate pe utilizator”, un concept de-a dreptul străin statului român și funcționarilor săi. Ionuț Ciurea, fondatorul și moderatorul forumului, un ”dictator binevoitor” a cărui strictețe asigură calitatea discuțiilor, avea, la sfârșitul fiecărui mesaj, o “semnătură” care menționa datele oficiale de deschidere ale diferitelor loturi de autostradă. Eu, începătorul naiv, am “cumpărat” acele termene optimiste și m-am lăudat unui prieten austriac ce călătorea des la noi că în 2016 va putea circula pe autostradă de la frontieră la Deva. Omul a râs de mine zicând “nu știi de tuneluri???” Atunci m-a pălit perspectiva dezastrului managerial: să stai să aștepți cu autostrada nefolosită niște tuneluri iluzorii care existau doar pe hârtii, și doar ca poziții kilometrice. Comod pentru funcționarii de la București, calvar și nesiguranță pentru șoferi și pasageri.
Astfel, după vreo două săptămâni pe forum, în naivitatea mea, am propus nodul rutier Holdea. E bine că eram naiv pentru că asta îmi permitea să fiu entuziast (după câțiva ani de monitorizat proiecte CNAIR sau CFR îți cam piere entuziasmul). Mi s-a răspuns că discuția mai avusese loc, dar s-a renunțat la idee pentru că la Holdea DN este la peste 20 m deasupra autostrăzii. Eram convins că se poate găsi o soluție inginerească, așa că am insistat. Se întâmplă des pe forum să ne pierdem în discuții inginerești în loc să ne ocupăm de interesul cetățeanului și să lăsăm CNAIR și constructorii să găsească soluțiile. La începutul lui 2016, mișcați și de tragedia din Colectiv, convinși că siguranța cetățeanului va fi de atunci înainte pe primul loc, desenam, alături de colegii de forum, posibile configurații ale nodului Holdea. Tot atunci am prezentat publicului larg situația pe contributors.
O soluție sugerată de un coleg pe forum pentru conectarea A1 cu DN la Holdea (vedere spre Lugoj). Soluția era greu de pus în practică deoarece constructorul lotului Ilia-Holdea nu avea contract dincolo de săpătura în care se termină A1
O altă soluție sugerată pe forum (vedere spre Deva). Soluția este naivă pentru că panta este prea mare pentru un drum național. În plus, ieșirea de pe autostradă nu putea fi definitivă în acest scenariu, ceea ce ar fi venit în contradicție cu motivația legală a nodului (situații de urgență în tuneluri)
Cum s-a ajuns de la 10 km salvați la 22? Distanța de la tuneluri până la primul nod este semnificativ mai mare decât credeam pentru că, în mod incredibil, nodul Grind nu este… nod. Nu va fi legat la DN, ci urmează să fie folosit doar ca punct de întoarcere. Începând de prin 2013, poliția rutieră refuză să dea avizul de siguranță rutieră pentru nodul Grind, pe motiv că, la închiderea barierei CF din proximitatea nodului, coada de autovehicule s-ar întinde până pe autostradă. Iată cum un funcționar din București care vrea să doarmă mai bine noaptea lasă fără acces la autostradă locuitori din Grind, Dobra, Abucea, privându-le de dezvoltarea economică adusă de accesul rapid la autostradă. Ce contează că mai avem noduri care funcționează bine în vecinătatea unei treceri la nivel (A1 Margina, A3 Iernut)? Ce contează că nodul Grind putea fi reproiectat cu eliminarea trecerii la nivel din apropiere? S-a încercat, dar erau prea multe schimbări pentru funcționarii noștri comozi, așa că, după studiul câtorva zeci (!) de variante, fiecare cu costurile ei de proiectare, s-a revenit la varianta inițială… Mă întreb câți bani publici s-au tocat în acest proces fără niciun rezultat, care a durat vreo doi ani.
Nodul Grind văzut pe direcția Deva, indicatorul rutier galben arată singura funcție a nodului: întoarcerea spre Lugoj (foto @rocklee).
Așadar, fără nodul Holdea, în loc de deschiderea circulației domnul ministru ar fi patronat vernisajul unei expoziții muzeale de 22 km lungime. Nodul Holdea nu putea fi improvizat în ultimul moment, ”trântind” un giratoriu pe corpul autostrăzii ca la Iernut din cauza diferenței de cotă între DN și autostradă. Ne va invita ministrul în (sperăm…) august 2019 pe noi, activiștii, la deschiderea nodului pe care l-am inițiat? Nici pomeneală. Și nici nu e nevoie, căci pe noi ne interesează siguranța șoferilor, nu împăunarea ministrului sau a vreunui șef CNAIR.
Cum am reușit totuși să convingem statul să facă un ditai nod rutier? Aici vine partea cu norocul. În urma tragediei din Colectiv, care ne-a reamintit tuturor că aparatul de stat e plin de incompetență și nepăsare față de cetățean, Dacian Cioloș a invitat societatea civilă să ajute guvernul său și doi dintre colegii noștri au ajuns să influențeze activitatea CNAIR din poziția de consilier al premierului pe probleme de infrastructură (Cătălin Drulă) și membru în staff-ul consilierului (Horațiu Cosma). Acești oameni au stat pe capul functionarilor până ce nodul Holdea a fost proiectat (la mijlocul lui 2016) și în mare parte avizat (spre sfârșitul anului 2016).
Dar exista în 2016 o problema de “legalitate și oportunitate” cum spun avocații primarilor care fac investiții inutile. Cum să justifici la Curtea de Conturi un nod rutier care urma să fie folosit doar câțiva ani, devenind apoi o investiție inutilă? Ce funcționar îți va asuma așa ceva? Tot noi, societatea civilă, am venit cu soluția, profitând de frica de tuneluri a CNAIR. Păi, dacă se întâmplă vreun incendiu sau accident în tunel, trebuie să avem pe unde ieși… Așa că nodul a fost desenat cum îl vedem azi: o singură bretea de ieșire, care “întâmplător” e suficient de lată ca să se poată și intra pe autostradă, “provizoriu” până sunt gata tunelurile. Provizoriu cam un deceniu așa, că abia anul ăsta s-a lansat licitația tunelurilor, pe o documentație îndoielnică…
Proiectul nodului Holdea (mai 2016). În centru breteaua de ieșire definitivă și intrare provizorie, conectată la ambele sensuri ale autostrăzii. Se observă vechiul traseu al DN68A și cum a fost relocat pentru asigurarea pantei și construirea girației cu altitudinea (cota) între cota autostrăzii și cota inițială a DN. Link la harta interactivă
Deci totul era pregătit la sfârșit de 2016. În cel mult un an, deci pe la începutul lui 2018, nodul, și întregul lot, puteau fi gata. De ce suntem în mijlocul lui 2019 și nu e gata? Primele semne n-au fost de bun augur: s-a expropriat pentru nod un teren aflat în cu totul altă parte, pentru că s-a greșit o cifră într-un număr cadastral în HG de expropriere … S-a rezolvat în câteva săptămâni cu o erată în Monitorul Oficial…
A venit 2017, s-a schimbat guvernul, s-au schimbat și “gărzile” prin CNAIR, și … cum să implementezi o idee a soroșiștilor din societatea civilă? Atitudinea era “să plătească nodul cine l-a cerut, că noi nu”. Constructorul se apucase deja de nod și i s-a transmis că, deși primise autorizație de construire, nu s-a dat ordin de începere. I se sugera continuu, tovărășește, că are mari probleme de calitate. Constructorul a redus ritmul: cum să lucrezi când ai lucrări executate în pericol de a nu fi plătite? După câteva luni de blocaj s-a aflat motivul: CNAIR nu știa cum să plătească ceva ce nu există în contractul inițial. Adică nu știa cum să plătească legal nodul Holdea și alte lucrări suplimentare (ecoducte) cerute de acordul de mediu.
În anii ăștia am învățat că în astfel de situații de limbo birocratic soluția este un artificiu legal absurd. Nici cazul Holdea n-a fost mai prejos. Soluția a fost găsită abia după ce în 2018 ministrul Cuc a fost zburat din lipsă de rezultate, urmat de “stolul” pe care-l instalase la conducerea CNAIR (echipa care a ținut închisă autostrada Turda-Aiud timp de șapte luni pentru niște vălurele în asfalt, ca să dea o lecție constructorilor străini). Soluția la Holdea a fost o licitație de formă, a cărei singură noimă era să-i acopere cu hârtii pe lucrătorii CNAIR. Constructorul lotului Ilia-Holdea a trebuit să liciteze pentru execuția lucrărilor nodului, adică să oferteze execuția unor lucrări pe care le începuse de multișor! Și culmea, deși constructorul a concurat singur, inițial a ieșit pe locul 2, că a uitat să încarce ceva în SEAP. Licitația s-a repetat, blocajul lotului și absurdul s-au mai prelungit câteva luni. Și așa am ajuns unde ne aflăm azi.
Și stați, că nu e gata. Avem material absurd-umoristic din abundență. S-a descoperit recent că lucrătorii CNAIR au uitat de un ecoduct din apropierea nodului. Nu figurează în hârtii, există în teren, cum sa fie plătit legal? Și cum sa treacă legal mașinile pe sub ceva ce nu există în scripte? Probabil se va rezolva rapid, că doar vin alegerile, dar simplul fapt că surse apropiate constructorului povestesc asemenea grozăvii este ilustrativ.
Cam asta e povestea, sper că șoferii vor folosi A1 curând via nodul Holdea și le doresc răbdare pe porțiunea de DN Holdea-Margina (15 km), care a mai rămas pe traseul Sibiu-frontieră. Să se bucure că nu e Grind-Margina sau Ilia-Margina (30 km!). Sfatul meu e să nu intre în depășiri, că doar au din nou autostradă în maxim 15 km. Faci, Doamne feri, un accident, cât de ușor, și blochezi tot fluxul autostrăzii…
Ce pot spune după patru ani de activism în infrastructură despre deschidea statului român la sugestiile societății civile și în general despre comunicarea stat-voluntari? În primul rând, statul și lucrătorii lui nu vor recunoaște decât cu mare greutate că fac ceva la sugestia sau presiunea societății civile. Nu vor anunța că implementează o idee datorată altora, nu vor mulțumi (ce-i aia?). Sigur că până la urmă important este că se fac progrese în direcția sugerată de societate. Dar o recunoaștere deschisă ar aduce multă motivație, importantă în orice activitate de voluntariat. Senzația este deseori că vorbim cu pereții. Uneori se aude prin pereți alteori nu… Și nu m-ar mira de exemplu să pretindă că ei n-au auzit nimic și că nodul Holdea a fost ideea lor.
În al doilea rând, și ca o consecință, nu ne vor cere aproape niciodată părerea despre o măsură pe care vor să o ia la sugestia noastră. Este păcat, pentru că de cele mai multe ori ne documentăm și știm multe despre subiectul respectiv. De exemplu, cazul DN2 amenajat ca 2+1 alternativ la sugestia societății civile. Dacă ne întrebau, le spuneam imediat că tronsonul de test ales are trafic foarte mare pentru un drum 2+1 alternativ și că ar fi fost potrivit un tronson cu trafic mai redus, deci mai îndepărtat de capitală. Și le-am mai fi semnalat cel puțin 5 probleme în implementare. Chiar dacă intenția CNAIR a fost bună, realizarea ei creează cozi câteva ore pe săptămână vinerea și duminica și poate afecta reputația acestui concept în România. Și e păcat, pentru că drumul 2+1 alternativ este mult mai sigur decât actualul DN2. La fel era să se întâmple și la Holdea: în 2016 intenția a fost bună, în 2017 și 2018 au adus întreg lotul Ilia-Holdea aproape de reziliere tocmai din cauza nodului. Incompetența și reaua voință pot ”lovi” chiar și atunci când intenția e bună…
Lipsa de comunicare se trage probabil din a treia problema: secretomania. Există un reflex aproape instinctiv la orice funcționar să nu dea nicio informație. Spre exemplu, datele de trafic de care vorbeam mai sus sunt secrete în România. Noi știm câte ceva “pe surse”. Cred că suntem singura țară din Europa care nu publică cifre și hărți de trafic decât la un nivel grosier care le face inutilizabile. Secretomania privitoare la proiecte în derulare o vedem și la unii constructori, mai ales români. În mai multe rânduri Asociația Pro Infrastructură a acționat CNAIR în instanță pentru a obține informații referitoare le proiecte tehnice de exemplu. De multe ori însă, până se termină recursurile, se construiește proiectul… În condițiile astea, munca de voluntar în comunitățile de infrastructură seamănă cu cea de jurnalist. Trebuie protejată sursa și chiar dacă putem folosi informația în activitatea noastră, nu o putem publica, ca să nu supărăm sau chiar să compromitem sursa. Unele direcții regionale de drumuri sunt mai deschise la comunicare (Cluj, Timișoara), dar am întâlnit și cazuri de șef CNAIR aflat “pe făraș” care ordona explicit să nu mai primim informații și să nu mai fim lăsați să vizităm șantiere. Nu-i nimic, le vizităm cu drona.
Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro
INTERVIURILE HotNews.ro