Noi controverse legate de Legea Offshore: Mai mulți deputați au constatat abia după promulgare că legea poate aduce "prejudicii materiale majore statului"

Legea Offshore, promulgată recent de președintele Klaus Iohannis, naște noi controverse. După promulgarea, membrii comisiei pentru industrii au constatat că un articol din lege referitor la legislație a fost formulat ambiguu și poate aduce „prejudicii materiale majore statului român”, de miliarde de euro. Astfel, deputații din comisie, de la toate partidele cer modificarea legii, ori printr-o ordonanță de urgență, ori printr-o nouă lege. Culmea este că acel articol a tot suferit modificări pe parcursul legislativ, însă forma finală a fost aprobată după introducerea unui amendament, pe ultima sută de metri, în plenul Camerei Deputaților, fără a fi dezbătut serios.

Deputații susțin că este o eroare de tehnică legislativă. Mai exact, amendamentul nu este corelat cu restul articolelor din lege referitoare la fiscalitate. Astfel, acele articole își pierd sensul. Este vorba despre articolul 18 care prevede că regimul fiscal actual rămâne stabil pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere aflate în executare. Însă, așa cum a fost formulat, articolul poate fi interpretat în alt sens decât cel gândit chiar de inițiatori. În articol s-a prevăzut stabilitate pentru regimul fiscal existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, însă nu a fost precizat clar și impozitul pe venitul suplimentar definit chiar în lege, la articolul 19. Practic, în urma interpretării, acest impozit care ar putea aduce miliarde de euro la buget ar putea exclus.

Amendamentul cu probleme a fost propus de deputatul PNL Virgil Popescu. Tot acesta este primul semnatar al scrisorii prin care deputații din comisia pentru industrii atrag atenția că articolul din lege este interpretabil. Interesant este că amendamentul a fost respins inițial în comisii, însă, a doua zi, în plenul Camerei Deputaților, a fost acceptat rapid, cu mare majoritate. Interesant este că PNL nu a participat la votul final în plen, deși a avut amendament acceptat.

Nici în comisii, nici în plen, acesta nu a fost dezbătut serios. A trecut foarte ușor de plen, legea fiind trimisă apoi spre promulgare. Președintele a fost obligat să promulge legea, în condițiile în care a mai fost trimisă o dată spre reexaminare Parlamentului. Președintele nu poate trimite o lege înapoi în Parlament decât o singură dată.

Legea a avut un traseu sinuos, aflându-se de două ori în Parlament după ce o primă formă adoptată în iulie a fost retrimisă pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis. Dezbaterile pe această lege au stârnit semne de întrebare încă de la început. Uneori, PSD a încercat accelerarea dezbaterilor și trecerea amendamentelor pe repede înainte, iar alteori le-a amânat pe neașteptate. Negocierile cu reprezentanții concesionarilor din Marea Neagră s-au purtat în spatele ușilor închise, uneori în cabinetul șefului PSD Liviu Dragnea. Vezi aici mai multe amănunte.

Legea a fost promulgată pe 12 noiembrie 2018. Pe 21 noiembrie, deputații din comisia pentru industrii au semnat o scrisoare către Biroul Permanent prin care cereau rectificarea legii. Cererea nu a fost aprobată. Urmează să fie modificată legea ori prin OUG, ori printr-o altă inițiativă parlamentară.

„În versiunea trimisă la promulgare, datorită intercalării precizărilor referitoare la regimul fiscal specific (aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza acordurilor), formularea are potențialul de a introduce o ambiguitate legislativă din cauza unei potențiale interpretări gramaticale, fapt care denaturează sensul amendamentului pe care forul legislativ a vrut să îl dea textului de lege și să aducă prejudicii materiale majore statului român. Din cauza acestei erori de tehnică legislativă este absolut necesară reformularea textului, astfel încât să fie clar că momentul de referință al stabilității îl reprezintă data intrării în vigoare a legii pentru toate aspectele enumerate, respectiv nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal (impozitul pe venitul suplimentar)”, se arată în scrisoarea semnată de deputații comisiei pentru industrii.

Ce scriu deputații

„În cadrul dezbaterilor, domnul deputat Virgil Popescu a susținut principiul stabilității și predictibilități pentru investitori, respectiv că impozitul pe venitul suplimentar introdus prin articolul 19 din lege nu va fi modificat pe perioada unui acord pe care-l încheie cu statul român. În acest context, domnul deputat a citit și a propus Plenului un amendament la art.18 din lege. Acest amendament se referea la clauza de stabilitate fiscală și includerea în lista de elemente care rămân stabile pe perioada de valabilitate a acordurilor petroliere care erau cuprinse inițial în acest articol, respectiv redevența, cotele procentuale de redevență petrolieră și pragurile de producție brută aferente acestor cote și a cotelor de impozit pe venitul suplimentar.

Pe parcursul legislativ, forma articolului 18 a suferit diverse modificări și amendamente. Textul inițial al raportului înaintat de cele 3 comisii sesizate în fond era:

Art.18.- Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Domnul Virgil Popescu a propus să se aprobe clauza de stabilitate fiscală, respectiv să se adauge la textul inițial „și regimul fiscal specific prevăzut de prezenta lege aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza acordurilor”.

Prin adăugarea la textul inițial a textului propus de domnul deputat și aprobat prin vot de Plenul Deputaților, acesta a devenit:

Art.18- Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Totuși, după cum se observă și din stenogramele/înregistrarea video a ședinței plenului Camerei Deputaților din data de 24 octombrie 2018, sintagma „existente la data intrării în vigoare a prezentei legi” se referă la nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal- acesta din urmă cu referință directă la impozit pe venitul suplimentar introdus prin articolul 19 din lege (…)

În versiunea trimisă la promulgare, datorită intercalării precizărilor referitoare la regimul fiscal specific (aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza acordurilor), formularea are potențialul de a introduce o ambiguitate legislativă din cauza unei potențiale interpretări gramaticale, fapt care denaturează sensul amendamentului pe care forul legislativ a vrut să îl dea textului de lege și să aducă prejudicii materiale majore statului român. Din cauza acestei erori de tehnică legislativă este absolut necesară reformularea textului, astfel încât să fie clar că momentul de referință al stabilității îl reprezintă data intrării în vigoare a legii pentru toate aspectele enumerate, respectiv nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal (impozitul pe venitul suplimentar).

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii, semnatare a acestei adrese, propun următoarea formulare a articolului 18:

Art. 18- Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv impozitul pe venitul suplimentar așa cum este el definit la art.19 din Legea 256/2018 la data publicării în Monitorul Oficial nr. 964 din 14 noiembrie 2018.

Această rectificare, în opinia membrilor comisiei, se poate face ori printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, ori printr-o lege pentru interpretarea art. 18, din Legea 256/2018„.

Citește și: