Normele bugetare ale UE împiedică investițiile ecologice și sociale necesare, arată un studiu

Confederația Europeană a Sindicatelor calculează că doar trei țări – Danemarca, Suedia și Irlanda – pot reuși să facă investițiile necesare tranziției climatice și întăririi sistemelor de sănătate cu respectarea în același timp a noilor reguli bugetare, potrivit Le Monde, citat de Rador Radio România.

Tranziție climatică și investiții social-sanitare sau respectarea regulilor bugetare, va trebui să alegem una din două. Un studiu al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), publicat luni, 8 aprilie, arată că revenirea regulilor bugetare europene vine direct împotriva obiectivelor oficiale ale Uniunii Europene în materie de mediu, sănătate, educație și locuințe.

Concluzia este că doar trei țări UE (Danemarca, Suedia, Irlanda) ar putea face investițiile uriașe necesare în același timp cu respectarea obiectivelor bugetare oficiale. Toate celelalte, inclusiv țările „virtuoase” precum Germania sau Austria, se vor confrunta cu o lipsă de investiții publice. Per total, din 2027, va exista un deficit de cel puțin 300 de miliarde de euro de investiții pe an.

„Adoptarea regulilor bugetare propuse ar însemna mai puține spitale, mai puține școli și locuințe mai puțin accesibile, în timp ce presiunea este în creștere exact în aceste trei domenii”, se plânge secretarul general al CES, Esther Lynch. Ea denunță „limitele arbitrare cerute în numele doctrinelor economice învechite”.

Regulile fiscale, create inițial prin Tratatul de la Maastricht din 1992, prevăd pentru țările europene un deficit maxim de 3% din PIB și o datorie publică de 60%. Suspendate în timpul pandemiei de Covid-19, aceste reguli au fost renegociate în 2023 și sunt puțin mai flexibile decât înainte. Acestea ar urma să fie adoptate definitiv în următoarele săptămâni, iar aplicarea lor integrală va începe în 2027, cu o perioadă de tranziție până atunci.

Concret, o țară care are o datorie mai mare de 90% din PIB va trebui să o reducă cu 1% pe an. Pentru o datorie între 60% și 90% din PIB, aceasta va trebui redusă cu 0,5% pe an. Cu toate acestea, după pandemia de Covid-19 și cheltuielile sociale enorme, multe țări europene au conturile publice foarte deteriorate. Aceste reguli implică o reducere a cheltuielilor (sau o creștere a veniturilor fiscale).

Țările din Europa Centrală sunt defavorizate

Aceste restricții vin exact în momentul în care Europa se confruntă cu un zid investițional. Pentru tranziția climatică, UE s-a angajat să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, efortul financiar fiind estimat la 2,6% din PIB suplimentar pe an, potrivit Institutului pentru Economie Climatică.

Aproape două treimi din sume trebuie să provină din investiții publice. În ceea ce privește nevoile de investiții sociale, acestea se ridică la 1,3% din PIB pe an, conform calculelor oficiale ale Comisiei Europene, majoritatea provenind din nevoia de consolidare a sistemelor de sănătate și de îngrijirea celor dependenți de asistență medicală continuă.

Confederația Europeană a Sindicatelor nu vorbește despre asta, dar ar trebui să adăugăm și necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei.

Studiul CES calculează decalajul dintre aceste investiții necesare și cheltuielile publice permise de regulile bugetare. În total, UE în ansamblu va rata investiții între 2,1% și 2,9% din PIB pe an, sau între 300 și 420 de miliarde de euro, conform calculelor.

Cele mai dezavantajate țări sunt cele din Europa Centrală. Slovacia se confruntă cu un decalaj investițional între 3,5% și 4,6% din PIB, România între 2,7% și 3,7%, Ungaria între 2,9% și 3,8%, Polonia între 2,6% și 3,5%. În ceea ce privește Europa de Vest, Belgia (între 2,5% și 3,9%) și mai ales Italia (între 3,7% și 4,5%) se află într-o situație deosebit de tensionată.

Urmează un grup de țări cu rezultate similare: Franța (între 2,1% și 3%), Germania (2,2% – 3%), Spania (2,2% – 3%), Portugalia (2,4% – 3,2%)… Aceste țări au situații bugetare foarte diferite, dar și nevoile de investiții sunt diferite, așadar calculul este destul de precis.

„Această analiză arată că noile reguli bugetare nu sunt adecvate”, subliniază Sebastien Mang, unul dintre autorii studiului. Confruntată cu o criză climatică în creștere, cu tensiuni geopolitice în creștere și cu o dezindustrializare profundă, Europa este în pragul unei automutilări”, potrivit Le Monde, citat de Rador Radio România.

foto: Smileus | Dreamstime.com