Nu toți marii retaileri sunt pregătiți în privința caselor de marcat cu jurnal electronic/ Pentru magazinele mici legea este foarte costisitoare

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a reamintit, luni, că până la 1 septembrie contribuabilii mari sau mijlocii trebuie să aibă case de marcat cu jurnal electronic, după ce termenul a fost prorogat de mai multe ori. Contribuabilii mici au timp până la 1 noiembrie. Dacă nu se conformează, pot primi amenzi de până la 10.000 de lei sau li se va suspenda activitatea. Părerile consultanților fiscali sunt împărțite în ceea ce privește necesitatea unei noi prorogări. În timp ce unii spun că nu ar face decât să prelungească agonia, alții sunt de părere că ar trebuie să se aplice de la începutul anului viitor. Pentru micii retaileri, dotarea cu astfel de case de marcat înseamnă un cost greu de suportat.

• În cazul în care comercianții au început demersurile imediat după publicarea normelor metodologice, respectiv după 20 noiembrie 2017, le este foarte dificil să se încadreze în termenul dat
• Procesul de înlocuire într-un timp scurt nu le va permite comercianților să își amortizeze unele costuri
• Oamenii caută soluții și încearcă să înteleagă care sunt cele mai bune opțiuni pentru a intra în legalitate
• Problema cea mai mare nu este însă recepționarea informației de către ANAF, ci utilitatea pe care autoritățile o vor da acestei informații
• Povara financiară rămâne și va fi una importantă pentru cei mici și foarte mici
• O parte dintre marii retaileri sunt în faza de testare, în timp ce alții nu sunt atât de avansați

„Problemele apărute în rândul comercianților, determinate în special de publicarea cu întârziere a legislației relevante, au condus la discuții și negocieri cu autoritățile, în vederea găsirii unei soluții potrivite pentru toate părțile implicate. Astfel, deși termenele limită finale de implementare de 1 iunie, respectiv 1 august au rămas în vigoare, a fost acordată o perioadă de tranziție care să permită înlocuirea treptată a aparatelor de marcat fiscale, fiind prelungit termenul de aplicare a sancțiunilor”, a declarat Camelia Malahov, director Deloitte România, pentru HotNews.ro

Cu toate acestea, spune ea, vorbim de o schimbare a caselor de marcat de către toți comercianții din țară, ceea ce presupune implicarea de resurse umane, tehnice și de timp semnificative.

„Întregul proces de înlocuire a aparatelor de marcat presupune îndeplinirea mai multor etape, fiecare dintre aceste

Camelia Malahov – Deloitte Romania

Foto: Deloitte Romania

etape fiind estimată să dureze în jur de trei luni, de exemplu: faza de analiză a cerințelor legale, achiziția echipamentului tehnic (hardware) și dezvoltarea efectivă a programului IT (software), fazele de testare, respectiv de certificare a aparatelor de marcat și faza de implementare efectivă”, a precizat Malahov.

Pe lângă complexitatea procesului, termenele de implementare au fost amânate în mai multe rânduri, principalii factorii fiind:

• amânarea succesivă a publicării normelor metodologice modificate, astfel cerințele tehnice specifice nu au fost disponibile pentru a demara implementarea noului sistem din timp;

• lipsa anumitor prevederi legislative – ordine, ordonanțe -, a căror publicare a fost întârziată, atrăgând, implicit, întârzieri în procesul de dezvoltare a noilor aparate de marcat

Din aceste motive, spune ea, chiar și în cazul în care comercianții au început demersurile imediat după publicarea normelor metodologice, respectiv după 20 noiembrie 2017, estimăm că le este foarte dificil să se încadreze în termenul dat întrucât întregul proces de omologare si înlocuire (care presupune parcurgerea etapelor menționate) poate dura mai mult de 10 luni.

Prin urmare, chiar dacă distribuitorii de case de marcat și comercianții au putut iniția procedurile la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut (după publicarea normelor), finalizarea lor ar putea avea loc cel devreme în decembrie 2018.

„Totodată, procesul de înlocuire într-un timp scurt nu le va permite comercianților să își amortizeze unele costuri. Nota de fundamentare aferentă OUG 91/ 2014 arăta că înlocuirea se va efectua treptat pentru a le lăsa timp atât distribuitorilor să-și lichideze stocurile vechi și să obțină avizul tehnic favorabil/ autorizația de distribuire pentru noile modele, cât și utilizatorilor pentru achiziționarea noului echipament în timp util fără pierderi financiare și fără să le fie afectată activitatea comercială. În acest context, considerăm că actuala perioadă de tranziție acordată pentru înlocuirea caselor de marcat ar trebui prelungită până la finalul anului”, a explicat oficialul Deloitte România.

Gabriel Sincu, associate partner Tax Advisory Services, EY România susține că autoritățile par mai decise decât oricând să “pună piciorul în prag” și să ceară comercianților să se doteze cu astfel de echipamente.

Gabriel Sincu – EY Romania

Foto: EY Romania

“Oamenii caută soluții și încearcă să înteleagă care sunt cele mai bune opțiuni pentru a intra în legalitate. Dovadă stau numeroasele solicitări de clarificare a anumitor aspecte de natură tehnică pe care le primim de la clienții noștri”, a spus Sincu.

El este de părere că amânarea la nesfârșit a termenului de implementare nu poate reprezenta o soluție.

“Știm cu toții că, încă din perioada fanariotă, atunci când vine vorba de administrație publică, țara noastră nu a fost niciodată elevul premiant care să fie dat ca exemplu celorlalți. E greu de crezut că lucrurile stau altfel în cazul de față. Pe de altă parte, amânarea la nesfârșit nu poate reprezenta o soluție, după implementare, autoritățile fiscale urmează să ajusteze “din mers” problemele care vor apărea pe parcurs. Exemplul cel mai bun îl reprezintă Declarația 394 care, la momentul implementării, a dat multă bătaie de cap atât contribuabililor, cât și celor din administrație. Ulterior, lucrurile s-au așezat, iar declarațiile respective sunt depuse în termen de majoritatea contribuabililor”, a explicat oficialul EY.

Problema cea mai mare, în opinia sa, nu este însă recepționarea informației de către ANAF, ci utilitatea pe care autoritățile o vor da acestei informații.

„Este știut că un astfel de sistem este menit să servească acțiunilor de analiză de risc și prevenire și combatere a fraudei, reprezentând un instrument valoros în acest demers. Așadar, marea provocare pentru autorități este tocmai folosirea eficientă a acestei cantități impresionante de informații, în vederea combaterii evaziunii fiscale. Rămâne deci de văzut dacă Fiscul are capacitatea de a face acest lucru, iar dacă nu o are, în cât timp ar putea să o dezvolte”, a spus Sincu.

• În condițiile în care s-a menționat că nu vor fi sancțiuni pentru primele trei luni de aplicare a reglementării, consider că există o bază rezonabilă care să permită majorității comercianților intrarea în legalitate.

Potrivit acestuia, micii retaileri reprezintă o categorie specială care vede în această obligație, în primul rând, o povară financiară suplimentară.

„Fiscul a venit în ajutorul lor și a dat posibilitatea pentru microîntreprinderi să își poată deduce costurile cu achiziția caselor de marcat din baza de calcul a impozitului. Cu toate acestea, povara financiară rămâne și va fi una importantă pentru cei mici și foarte mici. Până la urmă însă, vor trebui să se conformeze și aceștia, întrucât vrând-nevrând viitorul înseamnă conectivitate, informație în timp real și o mult mai mare interacțiune digitală între fisc și contribuabil. Sau cum ne spunea un profesor din ASE cu mai bine de 25 de ani în urmă: “dacă nu intrăm noi în Europa, o să dea Europa peste noi”, a mai arătat reprezentantul EY.

Daniel Anghel – PwC Romania

Foto: Pwc Romania

La rândul său, Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România, susține că, din discuțiile purtate, a înțeles că marii retaileri au făcut demersuri în vederea dotării cu case de marcat cu jurnal electronic.

“O parte dintre aceștia sunt în faza de testare, în timp ce alții nu sunt atât de avansați. Un aspect care poate să întârzie faza de testare tine de complexitatea activității derulate (livrări de bunuri / servicii, încasări plăti pentru terți, diverse mijloace de promovare / fidelizare și mecanisme de plată) și / sau de aria de activitate (rețele comerciale, benzinării, distribuitori telecom, farmacii etc.). Mai mult, dotarea cu case de marcat cu jurnal electronic depinde de la contribuabil la contribuabil”, a declarat Anghel.

Potrivit acestuia, este foarte important atât numărul de unități de vânzare cât și de aria de răspândire teritorială (un mare retailer poate avea și 2000 de case de marcat răspândite pe întreg teritoriul României).

“Nu trebuie uitat că la întreg procesul de implementare a noilor case de marcat se adăugă și timpul necesar îndeplinirii procedurilor administrative (pregătire și depunere declarații în vederea înregistrării aparatelor, obținere a numărului unic de identificare)”, a precizat Anghel.