NY Times a țintit cu întrebări Ambasada SUA în România, despre relația Hunter Biden – Puiu Popoviciu și a dat de o intervenție a fiului președintelui pentru o companie ucraineană, în Italia

Hunter Biden a solicitat ambasadei SUA din Italia ajutor pentru compania ucraineană energetică Burisma, unde era membru al consiliului de administrație. New York Times a trimis către Departamentul de Stat întrebări care vizau Ambasada SUA în România. Un angajat al ambasadei din București a lucrat înainte la Roma și așa a început povestea.

Hunter Biden a cerut ajutor din partea guvernului SUA pentru un proiect energetic în Italia, în timp ce tatăl său era vicepreședinte, în administrația Obama, arată documentele făcute publice de autoritățile americane. 

Documentele, pe care administrația Biden a întârziat să le dea publicității timp de ani de zile, indică faptul că Hunter Biden a trimis cel puțin o scrisoare ambasadorului SUA în Italia în 2016, solicitând asistență pentru compania ucraineană energetică Burisma, unde era membru al consiliului de administrație.

Oficialii ambasadei, scrie New York Times, par să fi fost reticenți în privința solicitării lui Hunter Biden, făcute în numele unei companii străine.

„Vreau să fiu sigur să nu promit prea multe”, a scris un oficial al Departamentului Comerțului din cadrul Ambasadei SUA la Roma, care a fost însărcinat cu răspunsul.

„Aceasta este o companie ucraineană și, doar pentru a ne proteja, USG (guvernul SUA) nu ar trebui să pledeze activ pe lângă guvernul italian fără ca compania să treacă prin Centrul de Advocacy al DOC (Departamentul de Comerț)”, a scris oficialul. 

Abbe Lowell, un avocat al lui Biden, a declarat că clientul său „a întrebat diverse persoane”, inclusiv pe ambasadorul SUA în Italia de la acea vreme, John R. Phillips, dacă ar putea aranja o întâlnire între Burisma și președintele regiunii Toscana din Italia, unde Burisma urmărea un proiect geotermal.

„Nu a avut loc nicio întâlnire, nu s-a materializat niciun proiect, nu s-a solicitat niciodată nimic în SUA și s-a cerut doar o introducere în Italia”, a declarat Lowell, spunând că demersul lui Biden a fost o „cerere adecvată”.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat la rândul său că Joe Biden nu a știut, în momentul în care era vicepreședinte, că fiul său a contactat Ambasada SUA din Italia în numele Burisma.

Legătura cu cazul Popoviciu

Hunter Biden, scrie New York Times, nu a fost acuzat de încălcarea Legii privind înregistrarea agenților străini (FARA), care impune persoanelor să declare când fac lobby pe lângă guvernul SUA în numele unor interese străine.

Într-un document depus în instanță săptămâna trecută, procurorii au indicat că nu intenționează să adauge o acuzație privind FARA, dar au menționat că au dovezi că Hunter Biden a contactat Departamentul de Stat în numele unui alt client străin, un magnat imobiliar acuzat de corupție în România. 

New York Times și alte instituții media au precizat că este vorba despre cazul lui Puiu Popoviciu, care l-ar fi angajat pe Hunter Biden pentru a scăpa de problemele penale. 

Biden nu s-a înregistrat în temeiul FARA ca lobbyist pentru dezvoltatorul român sau pentru Burisma.

Intervenția lui Hunter Biden la Ambasada SUA din Roma în numele Burisma, despre care nu s-a știut anterior, amintește de alte episoade în care fiul lui Joe Biden a fost criticat pentru că a folosit implicit influența politică a tatălui său pentru a încerca să-și promoveze afacerile sale în străinătate.

Apelul fiului lui Joe Biden către ambasada SUA din Italia a fost dezvăluit în e-mailurile eliberate de Departamentul de Stat către New York Times, în semn de răspuns la o solicitare de documente publice de la oficialii Ambasadei SUA în România, care viza eforturile lui Biden și ale altor americani (Rudolph Giuliani și fostul director FBI Louis J. Freeh) de a-l ajuta pe dezvoltatorul imobiliar Puiu Popoviciu să scape de problemele penale, scrie cotidianul american. 

Unul dintre funcționarii menționați în cerere a lucrat pentru Departamentul de Stat în Italia înainte de a fi repartizat la ambasada din România.

Cererea New York Times a fost depusă inițial în temeiul Legii privind libertatea de informare în iunie 2021. După aproape opt luni, Departamentul de Stat nu eliberase niciun document, iar New York Times a intentat proces. 

Aproximativ 18 luni mai târziu, departamentul a decis să închidă cazul, după ce a eliberat mii de pagini de documente – fără o valoare reală.

Documentele au fost eliberate după retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială

Cotidianul a contestat soluționarea cazului, observând că Departamentul de Stat nu a reușit să ofere înregistrări relevante. Departamentul a reluat prin urmare căutarea, dar a produs puține documente referitoare la Biden până în săptămâna care a urmat retragerii lui Biden din cursa prezidențială.

În cele din urmă, Departamentul de Stat a trimis aceste documente cotidianului New York Times la scurt timp după ce președintele Biden s-a retras din cursa prezidențială și într-un moment în care fiul său urmează să fie judecat pentru acuzații de evaziune fiscală privind venituri de milioane de dolari provenite din partea Burisma și din alte afaceri străine.

O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat a sugerat că momentul a fost o coincidență, menționând că departamentul a publicat loturi de documente în fiecare dintre ultimele trei luni, înainte de tranșa care dezvăluia relațiile lui Biden cu Ambasada SUA din Roma.

O persoană familiarizată cu calendarul a declarat că publicarea documentelor din Italia a fost planificată de Departamentul de Stat cu câteva săptămâni înainte ca președintele să își anunțe decizia retragerii și a fost aprobată de Casa Albă cu o săptămână înainte ca Biden să ia decizia de a renunța la cursă.

New York Times mai scrie că răspunsurile la cererile de documente sunt coordonate de o echipă de funcționari publici de carieră, nu de persoane numite politic și că este puțin probabil ca Departamentul să fi putut sincroniza publicarea înregistrărilor potențial dăunătoare cu decizia președintelui Biden de a se retrage din cursă, deoarece această știre a fost secretă până în ultimul minut.

Problemele Burisma

Un om de afaceri implicat în proiect a declarat că demersul lui Hunter Biden a fost întreprins la cererea Burisma, atunci când compania sau partenerii săi au avut probleme în obținerea aprobării de reglementare pentru un proiect vizând energia geotermală în Toscana.

Referiri la aceste probleme au apărut și în e-mailurile găsite în laptopul lui Biden, mailuri de la unul dintre asociații săi către un om de afaceri italian care pretindea că are legături cu Enrico Rossi, președintele guvernului regional din Toscana la momentul respectiv.

„Burisma speră ca unii dintre directorii săi să poată obține o întâlnire cu președintele pentru a discuta despre afacerea lor geotermală din Toscana”, a scris Eric Schwerin, un partener de afaceri vechi al lui Hunter Biden, într-un e-mail către omul de afaceri italian în iulie 2016, atașând o scrisoare pe care Biden i-a scris-o dlui Rossi.

Cam în aceeași perioadă, Hunter Biden îi cerea lui Phillips, ambasadorul SUA, să ia legătura cu Rossi, potrivit înregistrărilor și interviurilor Departamentului de Stat citate de New York Times.

„Ambasadorul a răspuns deja la o scrisoare din partea dlui Biden”, a scris oficialul Departamentului Comerțului într-un e-mail adresat altor oficiali ai guvernului SUA. „Este posibil să caute mai mult sprijin decât a primit aici”, a adăugat oficialul.

Rossi a declarat pentru New York Times că nu s-a întâlnit niciodată cu Biden. Și că nu-și amintește ca Ambasada SUA să-l fi contactat cu privire la proiect.

Fostul ambasador Phillips a declarat și el că nu își amintește ca Biden să îi fi scris despre Burisma.

„Cel mai mare scandal de corupție politică din istoria noastră”, spun republicanii

Înregistrările, mai scrie New York Times, pot însă să alimenteze suspiciunea în rândul republicanilor, care au petrecut deja ani de zile vorbind despre afacerile din străinătate ale lui Hunter Biden. 

Aceștia au observat deja săptămâna trecută, atunci când procurorii au făcut aluzie la expunerea lui Hunter Biden în România, că acuzațiile lor au fost întemeiate.

„Acesta este, cred, cel mai mare scandal de corupție politică din istoria noastră”, a declarat reprezentantul James R. Comer, un republican din Kentucky și președintele Comisiei pentru supraveghere și responsabilitate, la televiziunea Newsmax, după ce procurorii au prezentat dosarul privind relațiile lui Biden cu Popoviciu.