O nouă rezoluție în Parlamentul European împotriva refuzului Austriei de a primi România în Schengen

Comisia pentru petiţii a Parlamentului European (PETI) va supune la vot marţi o nouă rezoluţie privind susţinerea aderării României la spaţiul Schengen, a anunţat luni eurodeputatul român Victor Negrescu. Unul dintre punctele rezoluției va fi analizarea posibilității de a ataca veto-ul Austriei în fața Curții de Justiție a UE, de către Parlamentul European.

Conform europarlamentarului român, în cuprinsul petiției au fost introduse de către europarlamentari următoarele puncte:

• menționarea petiției „RomâniaCereSchengen” inițiată împreună cu PES activists România și aprobată de legislativul european în 2015 – punct preluat în preambulul rezoluției;
• evidențierea faptului că veto-ul aplicat împotriva României poate conduce la sentimente anti-europene, cetățenii simțindu-se discriminați – punct preluat în recitalul rezoluției, litera E;
• sublinierea faptului că decizia Consiliului din 8 decembrie a fost adoptată fără a prezenta o justificare din punct de vedere legal – element preluat la punctul 2;
• menționarea faptului că refuzul de a accepta România în spațiul Schengen conduce la încălcarea Cărții Drepturilor Fundamentale a UE în ceea ce privește demnitatea, dreptul la libertate și la siguranță, egalitatea, protecția mediului, libertatea de circulație și de ședere – element preluat la punctul 4;
• solicitarea Comisiei Europene de a analiza soluții legale alternative care să conducă la intrarea României și Bulgariei în zona de liberă circulație – punct preluat în paragraful 11, prin care se solicită Comisiei să analizeze toate procedurile posibile pentru a apăra libertatea de mișcare a cetățenilor români;
• analizarea posibilității de a ataca veto-ul în fața Curții de Justiție a UE, de către Parlamentul European – punct preluat în paragraful 12 care subliniază necesitatea de a analiza acțiunile actuale și posibile acțiuni viitoare în fața Curții de Justiție a UE.

Rezoluţia urmează să fie supusă la vot în plenul Parlamentului European în sesiunea din 10-13 iulie de la Strasbourg.

Rezoluţia a fost elaborată pe baza unei petiţii iniţiate de fostul ministru Răzvan Nicolaescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice şi susţinute de eurodeputaţii români, fiind dezbătută prima dată în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European pe 22 martie. Raportor este eurodeputatul Rareş Bogdan, din grupul Partidului Popular European (PPE), iar co-raportori sunt Vlad Gheorghe, din grupul Renew Europe, şi Cristian Terheş, din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).

Eurodeputaţii români au cerut ca Parlamentul European şi Comisia Europeană să conteste legalitatea veto-ului utilizat de Austria împotriva aderării României la spaţiul Schengen la Consiliul JAI din decembrie 2022, întrucât legislaţia şi tratatele europene au fost încălcate, iar românii sunt discriminaţi.

Cât timp ar putea bloca Austria aderarea României la Schengen

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.

Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.

Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.

Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat în 28 aprilie ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, conform Politico.

• „Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută”, a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
• „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze”, a mai spus șeful diplomației austriece.