O politica europeana in materie de azil ferma, dar echitabila

Atunci când oamenii vor citi despre acest moment în cărțile de istorie a Europei, ar trebui să afle că noi, europenii, am rămas uniți. Și că am arătat compasiune. Și că am dat dovadă de umanitate în gestionarea crizei refugiaților. UE a înregistrat, în mod colectiv, progrese în administrarea efectelor imediate ale crizei, dar acum trebuie să creăm instrumentele necesare pentru mai buna gestionare, pe termen mediu și lung, a fluxurilor de migranți.

În noiembrie 2014, atunci când această Comisie și-a început mandatul, soluționarea crizei refugiaților a fost prima noastră prioritate. Anul trecut, am luat măsuri imediate pentru a gestiona criza. Ne-am triplat prezența în Marea Mediterană, contribuind astfel la salvarea de vieți. Am mobilizat peste 10 miliarde de euro din bugetul UE pentru a sprijini politicile din domeniul migrației. Am dat o ripostă hotărâtă rețelelor infracționale de traficanți și de călăuze de migranți. Am demonstrat solidaritate convenind să transferăm de la un stat membru la altul persoanele cu cea mai mare nevoie de protecție internațională. Am început acum relocarea refugiaților proveniți din afara Europei și colaborăm strâns cu Turcia, care joacă un rol esențial în regiune. Am lansat și un nou parteneriat cu Africa, pentru a aborda cauzele profunde ale migrației. Propunerea noastră de a înființa Paza europeană de frontieră și de coastă a fost aprobată în timp record; dispunem acum de veriga lipsă și putem întări frontierele externe ale Europei, astfel încât oamenii să poată continua să trăiască și să se deplaseze liber în Uniunea Europeană.

Nu numai că am răspuns provocărilor imediate, dar am început să punem și bazele unei politici europene sustenabile în domeniul migrației. În această săptămână am definitivat ultimele elemente ale revizuirii Sistemului european comun de azil. Europa are cele mai ridicate standarde din lume în materie de azil. Aceste principii sunt înscrise în legile și în tratatele noastre, dar aplicarea lor la nivel național este deficitară și inegală, ceea ce îi determină pe migranți să se deplaseze în căutarea celor mai bune condiții. Normele actuale, care au fost elaborate în perioade în care numărul de sosiri era mult mai mic, se dovedesc a fi acum depășite.

Reformele vor permite atât identificarea rapidă a persoanelor care au într-adevăr nevoie de protecție internațională, cât și returnarea celor care nu au dreptul de a beneficia de protecție în UE. Ambiția noastră este să creăm un sistem comun de azil generos cu persoanele vulnerabile, dar strict cu cei care încearcă să abuzeze de el. Aceste legi, aceste standarde comune pentru tratamentul cererilor de azil de către țările UE sunt cele care creează un sistem echitabil și evită concentrarea oamenilor întrun anumit loc.

Mai degrabă decât să ne angajăm într-o cursă descendentă, în care guvernele naționale își depreciază sistemul de azil pentru a-l face mai puțin atractiv decât cel al țării vecine, ar trebui să stabilim un standard al UE ferm, dar echitabil.

Este vorba despre elaborarea unei politici în domeniul migrației și al azilului care să funcționeze pentru cele 28 de state membre ale UE, să protejeze interesele celor 500 de milioane de cetățeni ai Europei și să trateze cu mai multă compasiune solicitanții de azil, cum ar fi cele 1,2 milioane de persoane care au solicitat azil în UE anul trecut.

Fiecare stat membru al UE este afectat.

Situată la frontiera externă a Uniunii Europene, conștientă de responsabilitatea pe care o poartă pentru restul Uniunii în cazul unui aflux migratoriu masiv, România și-a demonstrat spiritul european atât prin participarea activă la cooperarea din Balcanii de Vest, cât și în cadrul efortului colectiv al UE de colaborare cu Turcia pentru reducerea fluxului de migrație ilegală. Este foarte important pentru Europa să poată conta pe sprijinul României.

Pentru că fiecare stat membru al UE trebuie să facă parte din soluție.

Europa nu poate fi construită niciodată împotriva statelor-națiune. Dimpotrivă, o Europă mai bună poate fi construită numai prin intermediul și împreună cu statele membre, mai ales în perioade de criză. Acesta este momentul în care trebuie să ne unim eforturile, pentru că ne confruntăm cu o perioadă dificilă. Fiecare dintre cele 28 de state membre a fost afectat de una sau alta dintre numeroasele crize ale timpurilor noastre, fie că este vorba de criza datoriei Greciei sau de criza refugiaților, de amenințările reale la adresa securității noastre sau de întrebările existențiale apărute în urma referendumului din Regatul Unit. Europa trebuie să depună, colectiv, eforturi mai intense și mai fructuoase pentru a face față acestor provocări. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană are o foarte clară agendă de reformă. Acesta este motivul pentru care am intitulat programul nostru de lucru pentru 2015 „Un nou început”, iar pentru 2016, „Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură”. Suntem hotărâți să continuăm această ambițioasă agendă de reformă.

Suntem hotărâți să depunem în continuare eforturi pentru o Europă mai unită, mai bună, care se ocupă de problemele majore ce trebuie abordate împreună, cum ar fi criza refugiaților, și lasă restul la latitudinea statelor membre. E bine să ne reamintim că Uniunea Europeană s-a născut după două războaie mondiale și are obiceiul de a ieși mai puternică din crizele pe care le traversează. Împreună, suntem mai puternici decât provocările cu care ne confruntăm. Criza refugiaților trebuie să fie un bun exemplu în acest sens.

Dimitris Avramopoulos si Corina Cretu, comisari europeni

O politica europeana in materie de azil ferma, dar echitabila

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”