Oamenii din banci. De unde vin si cat de calificati sunt?
Unul dintre jucatorii locali a decis sa anunte intentia de a se extinde. In cateva zile s-a trezit cu tone de cv-uri venite de la colegii din institutiile concurente. Seful HR-ului acelei banci m-a onorat prin a-mi pune la dispozitie aceste cv-uri, intrebandu-se retoric. “Uita-te si tu si zi-mi de unde sa aleg si din ce!”. M-am uitat. Unii sunt bancheri cu experienta, care cu certitudine vor fi luati in calcul pentru noile posturi disponibile. Altii insa sunt tineri impertinenti care cer in scris salarii de 2.000 de euro, dar experienta lor e nula.
In urma lecturarii a peste 300 de cv-uri, unele apartinand unor middle manageri sau directori de divizii din banci de top, am ajuns la o prima concluzie. Poate nu e relevanta la nivelul intregului sistem, ci se aplica doar in acest caz. Cele mai multe cv-uri depuse, deci cei mai multi oameni care vor sa plece din bancile in care lucreaza, sunt de la Credit Europe, Bancpost si Raiffeisen. In cazul primelor doua banci, BCR si BRD, cv-urile vin de la oameni din middle management, ceea ce poate ar trebui sa dea de gandit sefilor de HR.
O alta concluzie este ca tinerii vor bani foarte multi. Pe unele dintre cv-urile trimise, ei noteaza si salariul solicitat. Unii cer 2.000 de euro pentru un post de consilier clientela, in vreme ce altii, infinit mai tupeisti, cer 3.000 de euro pentru consilier credite ipotecare. Cand te uiti insa la ceea ce au in spate pentru a formula pretentiile astea, ramai tampit.
Dar sa le luam pe rand. Un angajat al Egnatia Bank, care trecuse de la postul de merceolog la unul in cadrul unei banci si apoi ajunsese casier la o alta institutie, vrea acum la banca de care va spuneam ca se extinde. Salariul vizat: 2.300 de euro. Femeia e constienta de propria valoare si cere direct postul “Director operatiuni”. Nu se face, ma-ntelegi, ca la experienta ei sa-i oferi ceva mai pe masura. Oricum, e un caz fericit pentru ca a mai petrecut inainte cateva ore din viata ei, prin banci. Nu stie cu ce se mananca postul, dar suna bine, iar ea e o bancherita veche.
O alta doamna, sef serviciu back office in BCR, scrie clar ca , citez, “intotdeauna a fost atrasa de perspectiva de a lucra in banca…, chiar daca destinul a facut ca experienta bancara sa mi-o datorez BCR”. Pai, eu nu as lua niciodata asemenea oameni. Probabil ca a doua zi si-ar trimite cv-ul de adulare unei alte banci, acuzand mana dura a destinului ca a ajuns in banca mea. Femeia nu are pretentii mari. Cu 3.000 de euro s-ar descurca si la noua banca. Acestea sunt cazurile cat de cat normale, in care oamenii au mai trecut prin institutii financiare si au auzit ce e aia o decontare sau o analiza a riscului de credit.
O profesoara suplinitoare, care a trecut cateva luni pe la Euroline Retail Services ca dataentry officer, solicita fara echivoc postul de sef de unitate bancara. Femeia spune ca se pricepe la, citez, “Microsoft Ofice, Mozzilla, Internet, Outloock” . Am reprodus ortografia din cv. Sunt evidente capacitatile ei si orice banca si-ar dori un asemenea angajat. Probabil ca stapaneste si “Yahu Mesenger” …
O alta junioara, cu cateva luni de banca in spate, acum la Alpha Bank, scrie in scrisoarea de intentie. “Ma numesc…si vreau sa ocup functia de director sucursala la banca dumneavoastra, in comformitate cu pregatirea me-a profesionala.” Curat pregatire, coane Fanica, vorba lui nea Caragiale. Din cv-ul ei detaliat, aflu in treacat ca a lucrat inainte de Alpha in vanzari, la o firma de publicitate care a disparut intre timp.
Am intalnit printre ofertele de munca urmatoarele profesii care te recomanda in orice tara din lumea asta pentru postura de bancher. Operator telemarketing, functionar la Societatea Romana de Radiodifuziune, operator interviu la companii de cercetare de piata, barman… toti acum lucreaza in banci, aceste pozitii mai inainte descrise fiind jobul anterior celui bancar.
Am citit cele cateva sute de cv-uri si am ramas ingrozit de cat de putini calificati sunt unii angajati. Exista oameni absolut remarcabili profesional, fara nicio discutie. Dar din pacate sunt putini. Cand se aude ca o banca face angajari, emailurile prin care cei din banci isi ofera serviciile in speranta obtinerii unor bani mai multi, tasnesc cu sutele catre noul angajator. Prilej de laude desantate la adresa acestuia si de flegme la banca de la care inca iti iei salariul. Sa citesti cum directori adjuncti de sucursale sau sefi de retail din banci mari trimit scrisori de intentie delirante, te crucesti. Gelin avea dreptate. Resursele umane din banci chiar sunt o mare problema.
Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa.