Oamenii pun tot mai mulți bani deoparte și se feresc să ia credite - acesta e efectul incertitudinii induse de Guvern

Oamenii pun tot mai mulți bani deoparte și se feresc să ia credite – acesta e efectul incertitudinii induse de Guvern

Anamaria Bogdan (37 de ani din Capitală) este freelancer. În pandemie i-a mers destul de bine și cum nu avea cum să meargă în excursii care să-i consume banii, i-a plasat la o bancă. Pandemia a trecut, afacerile au început să tureze mai lent, dar Anamaria are acum o altă problemă: ceața fiscală în care o lasă Guvernul.

Nu știe dacă va mai renta să fie PFA sau dacă va trebui să opteze pentru o altă formă de organizare, nu știe dacă i se vor pune taxe noi sau dacă nu va crește TVA-ul, ceea ce ar fi groaznic pentru toți. Așa că își ține banii în bancă ca să aibă la o adică cu ce se proteja.

Ca Anamaria sunt sute de mii de oameni. Economiile din bănci ale românilor au crescut cu 13% în termeni reali (eliminând impactul inflației) în iulie 2023 față de iulie 2022, în vreme ce creditarea a scăzut cu peste 8%, semnalând faptul că oamenii au bani dar sunt prudenți și preferă să-i economisească, evitând în același timp să se împrumute.

Potrivit datelor BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut în iulie la aproape 200 de miliarde de lei, cu peste 23% (13% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior.

Creditul guvernamental a înregistrat o scădere în luna iulie 2023 cu 0,05 la sută față de luna iunie 2023, până la 189.829,7 milioane lei. Iar depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în luna iulie 2023 cu 0,6 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 529.949,2 milioane lei. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au înregistrat o creștere de 13,1 la sută (3,3 la sută în termeni reali).

Oamenii își pun bani deoparte încetinindu-și cheltuielile și încercând să se adapteze unui mediu economic cu inflație încă ridicată.

În timp ce depozitele ridicate ale populației pot fi considerate drept o expresie a cererii agregate prudente (deși ar putea ajuta la redresarea economică), faptul că oamenii își amână cheltuielile pot fi și expresia unei incertitudini politice/fiscale ridicate. Guvernul este extrem de confuz cu privire la modul în care vrea să reducă derapajele din economie, nefiind clar ce taxe noi vor apărea sau care din taxele existente vor fi mărite, toată această stare de confuzie făcând ca oamenii să aștepte cu banii în bancă până se mai clarifică lucrurile.

Economiștii vorbesc despre economiile de „precauție”, atunci când oamenii pun bani deoparte pentru că nu știu ce îi așteaptă în viitor și vor să fie precauți.

În Coaliție se discută despre o posibilă creștere generalizată a TVA cu 1-2 puncte procentuale, ceea ce ar duce la scumpiri în lanț care ar necesita noi creșteri de dobândă ale BNR și care ar însemna creșteri ale ratelor la bănci ale celor cu credite. Un adevărat cerc vicios.

Consumatorii au continuat de asemenea să evite să angajeze noi credite, iar dacă discutăm despre creditele imobiliare, această piață este în scădere din septembrie 2022, potrivit datelor Băncii Naționale.

Știu că inflația îmi topește economiile. Dar deocamdată găsesc că e cea mai lichidă formă de a pune bani deoparte. Consumul populației este în România motorul principal al economiei. Când acesta slăbește, PIB-ul încetinește și el.

În pandemie, Anamaria a cheltuit mai mult decât o face acum. „Puneam mulți bani deoparte, dar și cheltuiam. Mi-am luat tot felul de aparate ca să fac sport întrucât nu mai puteam ieși la jogging”, spune ea.

Dar puseul inflaționist i-a schimbat complet perspectiva. Prețurile din ce în ce mai mari au afectat-o puternic. Mai întâi a redus din achiziția de haine și frecventarea saloanelor de înfrumusețare. Apoi a mai rărit cu mâncatul în oraș. Înainte de pandemie mâncam seara de 3-4 ori pe săptămână în oraș. Acum, ies cel mai des o dată pe săptămână, mai spune ea.

La finalul anului trecut a încercat să-și caute o locuință, ca să nu mai stea în chirie. Dar dobânzile mari și prețurile „nesimțite” pe care le cer vânzătorii au făcut-o să amâne acest plan. „În plus, mi-e teamă să mă angajez acum pe următorii 25 de ani. Dacă pățesc ceva și nu voi mai putea plăti rata? Sau îmi pierd din clienți și prin urmare veniturile n-o să-mi ajungă pentru rată? E o perioadă foarte incertă acum și prefer să mai aștept”, explică Anamaria.