Opinia unei jurnaliste din Republica Moldova: Cine sunt oamenii care au spus NU la referendumul pentru integrarea în UE

Corespondenta HotNews în Republica Moldova încearcă să răspundă la o întrebare pe care foarte mulți oameni din România o au după referendumul de duminică: de ce aproape jumătate dintre moldoveni au votat împotriva integrării în UE? Inclusiv cei din raionul Ungheni, care bat deseori drumul până la Iași, au spus NU.

• „Zecile de oameni cu care am vorbit în ultimele zile, din localitățile și satele din Republica Moldova, mi-au spus despre problemele lor cu banii. Votul acestor oameni a fost împotriva guvernării, nu a Uniunii Europene”.
• A fost și votul de protest al fermierilor, sărăciți.

A fost o victorie la limită, dar, totuși, putem afirma clar că „Moldova a spus DA integrării europene”, ne anunță acum reprezentanții actualei guvernări de la Chișinău, prin postări pe Facebook, după ce o noapte întreagă am tremurat cu toții că referendumul ar putea să pice.

Dincolo de acest succes la limită, sunt totuși câteva lucruri care trebuie clarificate.

Un referendum controversat

Subiectul referendumului privind modificarea Constituției, astfel încât integrarea europeană să devină obiectiv național, a fost încă de la momentul anunțării de către Maia Sandu un subiect de scandal politic. Președinta țării a fost acuzată că organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale este doar „o combinație electorală” pentru a atrage cât mai multe voturi. 

Chiar și proeuropenii spuneau că susțin, firesc, ideea integrării în UE, însă nu și organizarea referendumului, pentru că momentul nu este unul potrivit. Rusia ar putea profita, acum mai mult ca niciodată, și să decidă în locul cetățenilor Republicii Moldova unde și cum vor să trăiască. 

Și, în pofida eforturilor instituțiilor judiciare de la Chișinău, se pare că Rusia „a reușit” să facă destul de multe. 

Cine sunt totuși oamenii care au spus „NU” integrării europene a Republicii Moldova? 

Potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, 738.799 de persoane, adică 49.62%, au votat „NU”, la întrebarea dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Opțiunea „DA” a fost susținută de un număr de persoane cu 11.276 mai mare, adică 50,38% din votanți.

Pe cei care au spus NU la referendum i-aș împărți în trei categorii:

Oamenii care au votat NU împotriva actualei guvernări, nu neapărat împotriva UE

Aceastăă categorie este reoprezentată de moldovenii dezamăgiți.

Dezamăgiți de actuala guvernare de la Chișinău, de Maia Sandu, de PAS. Din nou, nu pot face o estimare numerică, dar în Republica Moldova sunt mulți astfel de oameni. Iar guvernarea trebuie să recunoască acest lucru.

Așa cum s-a dovedit și în alte părți ale Europei, cea mai bună promovare a integrării europene nu o reprezintă pliantele și campaniile electorale făcute prin țară în veste albastre, ci felul cum guvernează miniștrii, funcționarii, primarii și, până la urmă, președinta țării. 

Oamenii „simt” integrarea europeană în propriile buzunare, atunci când primesc salarii și pensii, când merg pe drumuri recent reparate și luminate, când în weekend-uri pot să-și permită să se odihnească așa cum vor, să achite studiile copiilor, iar când se îmbolnăvesc să aibă cu ce plăti medicamentele. 

Aceasta nu este neapărat o opinie personală. Zecile de oameni cu care am vorbit în ultimele zile, din localitățile și satele din Republica Moldova unde am fost să documentez articole mi-au spus despre problemele lor cu banii. Indiferent că am discutat în limba rusă sau în română. 

Votul acestor oameni a fost împotriva guvernării, nu a Uniunii Europene. Sigur că s-au reparat drumuri în acești patru ani, s-au renovat centre medicale, iar tinerele mame au primit indemnizații unice la naștere de 20.000 lei moldovenești (1030 euro). 

S-a mai făcut „câte ceva”, mi-au spus mulți cu care am vorbit. 

Sunt vizibili și banii europeni care ajung în Republica Moldova, altfel nu ne-am fi descurcat în criza energetică din 2022, de exemplu.

Însă oamenii continuă să o ducă prost în țară. Chiar dacă vrei, nu poți să trăiești cu o pensie de 2500 de lei moldovenești (129 de euro) și să ai o factură la căldură de 5000 de lei (250 de euro). Este greu să ai un salariu de 10.000 de lei (515 euro) și să plătești o chirie de 250-300 euro în Chișinău. Și să-ți mai rămână bani și pentru mâncarea pe care s-o pui pe masă copilului. 

Acesta este realitatea multor familii din Republica Moldova. 

A mai existat și votul de protest al fermierilor, des acuzați că sunt implicați în jocuri politice, însă mulți dintre ei chiar sunt în pragul falimentului. 

Oamenii care au ajuns să creadă, sincer, că Răul vine din UE

Ce de-a doua categorie dintre cei care au votat „NU” sunt oamenii care au ales ideologic: sunt apropiați mental de Rusia, iar mulți dintre ei au crezut narațiunile false care vin de acolo. Acești oameni cred că dacă țara intră în UE atunci „bisericile din Republica Moldova vor fi închise”, „imediat vor fi oficializate relațiile netradiționale (n.r.- între persoane de același sex)”, „pământurile Republicii Moldova vor fi vândute străinilor”, „țara își va pierde statalitatea și neutralitatea”.

Persoanele din această categorie sunt convinși și că „moldovenii se descurcă singuri, fără creditele de la europeni, care vor trebui să fie plătite de nepoții nepoților noștri”. 

Frica este sentimentul care-i unește pe acești oameni.

Acesta a și fost scopul propagandei ruse: oamenilor să le fie frică de ceea ce li se va întâmpla dacă vor intra în UE și să facă tot posibilul să păstreze realitatea în care „decid singuri” ce viitor vor avea ei și urmașii lor. 

Federația Rusă a investit foarte mult în acțiuni de dezinformare și acestea și-au produs, indiscutabil, efectul. 

Preponderent, oamenii care continuă să creadă în aceste narațiuni sunt cei trecuți de 50 de ani. Sunt vorbitori de limba rusă, însă nu doar aceștia. Un exemplu edificator aici autonomia găgăuză.

Unitatea teritorială autonomă din Republica Moldova, în care se vorbește în limba rusă (nu în găgăuză, limba minorității) s-a votat cu opțiunea „NU” în proporție de 94,84%, adică 54.862 de alegători. Pentru integrarea europeană au votat doar 2985 găgăuzi.

La Bălți, un municipiu din nordul Republicii Moldova, unde, de asemenea, majoritatea vorbește limba rusă, au ales „NU” peste 70%.  La Ocnița, tot cu un electorat care, din punct de vedere ideologic, este mai apropiat de Rusia și vorbitor de limba rusă – aproape 79%, de asemenea, au spus “NU”. 

O surpriză s-ar putea spune că a fost raionul Ungheni, aflat la hotarul cu România. Fiind la o oră distanță de la Iași, mulți localnici merg să învețe în România, se duc la shopping, odihnă și așa mai departe. 

Totuși, 56,75% dintre alegătorii din Ungheni au votat împotriva integrării europene.

Oamenii care și-au vândut votul

Nu ar fi corect să fac estimări referitoare la dimensiunea acestei categorii. Este treaba instituțiilor judiciare. Probabil însă că sunt mulți.  

Maia Sandu a declarat, la câteva ore după închiderea secțiilor de votare, că 300.000 voturi ar fi fost compromise cu bani murdari veniți din Rusia. Numărul urmează să fie investigat, probat și confirmat de instanțe. 

Totuși, nu este niciun secret că Rusia a investit și probabil va mai investi sume enorme pentru a menține Republica Moldova sub influența sa și va încerca să-și impună propriul punct de vedere pe subiecte sensibile precum: integrarea europeană, unde este viața mai bună, în Vest sau în Est, „gazul mai ieftin” sau „piața rusească pentru export, fără de care Moldova ar dispărea chiar de mâine”. Toate aceste subiecte au fost răspândite de canalele rusești de propagandă și chiar de mulți politicieni de la Chișinău.

Șeful Poliției Naționale a Republicii Moldova,Viorel Cernăuțeanu, și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, au declarat că doar în luna septembrie în Republica Moldova au ajuns 15 milioane de dolari, trimiși din Rusia, banii cu care au fost plătiți 130 mii de oameni pentru activități politice, cumpărare de voturi și așa mai departe. În spatele acestei scheme s-ar afla oligarhul fugar Ilan Șor, ascuns la Moscova.  

Nu pliantele fac diferența

Toți acești oameni ar putea să fie convinși altfel să voteze pentru integrarea europeană, nu prin campanii, spoturi tv, pliante și așa mai departe. 

Per total, Moldova a spus DA, cu ajutorul votului diasporei. Cetățenii moldoveni care deja trăiesc în Uniunea Europeană, chiar dacă muncesc acolo la cele mai complicate și urâte job-uri și nu-și văd familiile lunile sau chiar anii întregi, au înțeles mai bine decât mulți dintre cei din țară de ce Moldova trebuie să spună DA integrării europene. 

Ceilalți mai trebuie convinși.