Paradoxul bancnotelor și cazul baronului de Vaslui. Câți bani cash circulă nevăzuți în economia românească

Când a fost prins de DNA, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui Dumitru Buzatu avea o geantă cu peste un milion de lei bani gheață. A fost una din cele mai mari șpăgi depistate în acest an, după ce nu cu mult timp înainte avusese loc alt scandal: cel al șpăgilor de la Administrația Spitalelor București. Dacă vă uitați puțin la circulația numerarului în economie o să vedeți un paradox.

Deși numărul retragerilor de la bancomate a scăzut, deși valoarea retragerilor de la bancomate a scăzut (indicând aparent o scădere a cererii de bani fizici), numerarul aflat în circulație a crescut. Mă refer la banii aflați în afara sistemului bancar.

BNR tocmai a publicat luni indicatorii monetari

Numerarul aflat în circulație (înafara sistemului bancar) la 31 august 2023 a fost de 108.452,3 milioane de lei. Adică peste 20 de miliarde de euro.

La începutul anului valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar era de 105,9 miliarde de lei, mai spune Banca Națională. De asemenea, în afara sistemului bancar se aflau 1,65 miliarde de bancnote și 5,4 miliarde monede. În 2021, în afara sistemului bancar se aflau 1,5 miliarde bancnote și 5,1 miliarde monede. O parte din acești bani sunt folosiți la cumpărăturile de zi cu zi și se regăsesc în casieriile magazinelor. Dar o parte consistentă scapă oricărei forme de control sau monitorizare.

Fiecărui român îi corespundea în 2021 numerar de 5200 de lei, iar în 2022 suma urca la peste 5800 de lei

Creșteri ale numărului de bancnote aflate în afara sistemului bancar s-au înregistrat la cupiurile de 1 leu (+8,1%), 10 lei (+10,1%), 100 lei (+2,2%), 200 lei (+11,8%) și 500 lei (+5,4%).

Cea mai mică pondere în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar a revenit cupiurii de 500 lei (0,9%), cea în care era toată șpaga luată de șeful Consiliului Județean Vaslui.

La finele anului 2022, fiecărui locuitor îi reveneau 87 de bancnote și 286 de monede din cele aflate în afara sistemului bancar.La finele anului 2021, fiecărui locuitor îi reveneau 83 de bancnote și 270 de monede din cele aflate în afara sistemului bancar.

Mita uriașă depistată sâmbătă arată că o bună parte din numerarul în circulație e folosit pentru tranzacții ilegale. Dar cine ar putea monitoriza aceste tranzacții? Ar putea instituția care îi emite (BNR) să aibă un control mai bun asupra lor?

Primul bancher central care a recunoscut că se întâmplă ceva ciudat cu bancnotele a fost Andrew Bailey în 2009, pe atunci casier șef al Băncii Angliei, din martie 2020 guvernator al Bank of England, scrie The Economist (poate necesita abonament).

Fiecare bancnotă în lire sterline din 1853 poartă semnătura casierului șef, care este responsabil să se asigure că Marea Britanie are banii de care e nevoie.

Bailey a pus această întrebare într-o conferință. El a menționat că a avut o surpriză: cererea de numerar a crescut în timp ce lobby-ul pentru plățile electronice era la apogeu. El a numit-o „paradoxul bancnotelor”.

Bailey a oferit o explicație dublă. Pe de o parte, a susținut el, criza financiară a scăzut încrederea publicului în bănci, așa că mulți oameni au considerat că este mai sigur să păstreze numerarul acasă. În același timp, numărul de bancomate era în creștere, ceea ce însemna că era nevoie de mai mulți bani pentru a le alimenta.

Rezerva Federală a Americii avea propria explicație: întrucât inflația era scăzută iar dobânzile băncilor erau mici, de ce să îți plasezi banii în conturi, mai ales că băncile percep și diverse comisioane?

Toate explicațiile de mai sus sunt mai bune decât cea propusă de Banca Centrală Europeană (BCE) în 2021, când a publicat un raport consistent despre paradoxul bancnotelor. După ce a analizat tranzacțiile cu numerar din țările din zona euro, banca a concluzionat că doar aproximativ o cincime din bancnotele aflate în circulație erau folosite în vânzări și achiziții monitorizate. Cu toate acestea, în 2020 – anul pandemic – cererea de bancnote a fost atât de mare încât băncile centrale din zona euro au tipărit aproximativ 140 de miliarde de euro suplimentar.

Nu doar România încearcă să înțeleagă mișcările ilicite ale numerarului. Bancnote în valoare de miliarde de dolari circulă bine-mersi în afara granițelor sale. Aproape un miliard de euro circulă în afara zonei euro. Sigur că nu toți acei bani sunt folosiți ilegal. Dar este clar că avem de-a face cu un vast sistem financiar din umbră, asupra căruia autoritățile nu au nicio putere și nici intenția vădită de a-l supraveghea.