„Penicillin” vindecă tot, de la indigestie la holeră, dar în doze moderate - pentru că e un cocktail cu whiskey

„Penicillin” vindecă tot, de la indigestie la holeră, dar în doze moderate – pentru că e un cocktail cu whiskey

Cu ceva ani în urmă, compania scoțiană de whiskey Laphroaig a creat o campanie publicitară neobișnuită. În aparență, reclamele erau standard, cu oameni sorbind din băutură și dându-și cu părerea. Neobișnuit era faptul că părerile lor nu erau chiar amabile, își amintește Robb Report.

Unul spunea, spre amuzamentul familiei: „Prima înghițitură a fost ca și cum aș fi fost lovit peste față cu o lopată caldă”. Este notoriu că scotchul afumat cu turbă are un iz medicinal agresiv, iar Laphroaig amintea că asemenea păreri erau 100% neregizate.

Desigur, erau și complimente de la iubitorii de Laphroaig, dar printre ele se strecurau și unii care strâmbau din nas dând vina pe arome ca „iod” sau „formaldehidă”.

Extrema era: „Parcă iei ușa de la toaleta unui bar de doi bani, îi dai foc și o târăști printr-un câmp cu flori”, subliniind că scotchul afumat nu este pentru oricine.

Dar a urmat o idee bună a lui Sam Ross, un barman din New York. Este greu de imaginat un nume mai puțin atrăgător pentru un cocktail, dar în materie de faimă este greu de găsit altul mai de succes în afară de „Gold Rush” (din care provine) sau „Paper Plane”, dintre cele inventate în acest mileniu.

A zburat pe sub radar câțiva ani, rezervat pentru cunoscători; nu l-a comandat James Bond, nu l-a băut Oprah – dar a „decolat” doar pentru că l-a plăcut toată lumea.

Acum poți intra în oricare bar de cocktailuri din lume, de la New York la New Orleans sau de la Napoli la Nassau și să-l comanzi cu încredere.

„Penicillin”, ca și antibioticul care i-a dat numele, este pretutindeni.

Pentru a-l înțelege, trebuie pornit de la „Gold Rush” (bourbon, lămâie și miere), cum a făcut Sam Ross. A înlocuit bourbonul cu un scotch blând, care reduce aroma de stejar și dulceața.

Bun, dar prea blând, așa că a tăiat jumătate din miere și a suplimentat cu sirop de ghimbir, făcând un whiskey dulce-acrișor – cam ca o licoare pe care bunica ar recomanda-o pentu orice, de la indigestie la holeră.

Iar mișcarea finală, cea cu adevărat genială, a fost un pic de scotch afumat, cu care l-a stropit pentru aromă.

Așa că, dacă veți merge într-un pub ca să vedeți ultima etapă de Premier Legue și nu vreți să vă umflați cu bere, testați barmanul. Dacă nu știe, dați-i rețeta:

•Blended scotch – 50 ml

•Suc de lămâie – 20 ml

•Ghimbir / Sirop de miere – 20 ml

•Scoth afumat – 6-7 ml

Primele trei se agită timp de 6-8 secunde într-un shaker cu gheață; se varsă într-un pahar cu gheață proaspătă și se stropește cu scotchul afumat.

Iar dacă n-aveți succes la bar și vreți totuși să-l gustați acasă, notați:

Scotch obișnuit – nu este important; orice aveți în cămară merge: Famous Grouse, Dewars, Monkey Shoulder, Chivas, etc.

Scotch afumat – Laphroaig 10 yo, dar și Ardbeg, Bowmore, Lagavulin, Bruichladdich, etc.

Ghimbir / Sirop de miere – cea mai simplă metodă de preparare este să fierbi la foc mic o bucățică de ghimbir tocat mărunt de 75-100 g în 150 ml de miere diluată cu 75 ml de apă; după 5 minute, lăsați-l să se răcească, strecurați solidele și turnați-l într-un borcan cu capac.

Sănătate!