Poliția Română spune că nu trebuie să țină evidența oamenilor pe care i-a somat să își șteargă postările de pe Facebook înaintea alegerilor. Câte amenzi a dat

Poliția Română nu a dorit să clarifice la câte persoane s-au prezentat agenți ai săi la ușă pentru a le soma să își șteargă postările de pe Facebook și alte rețele de socializare înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din România, arată APADOR-CH într-un comunicat.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) amintește într-un comunicat remis presei că în preziua primului tur pentru alegerile prezidențiale, poliția a fost acuzată că face exces de zel și amendează diverse persoane care postează mesaje electorale pe Internet sau le cere, sub diverse amenințări și intimidări, să șteargă respectivele postări.

„Lumea s-a indignat, pe principiul clasic că polițiștii se dau mari în fața bătrânicilor care vând pătrunjel pe trotuar în loc să se lupte cu adevărații răufăcători și evazioniști”, afirmă sursa citată.

„Cu ocazia asta, însă, opinia publică a aflat că la baza acțiunilor poliției stă o lege (370/2004), care sancționează propaganda electorală după încheierea campaniei, cu amenzi cuprinse între 1.500 și 4.500 de lei”, mai notează APADOR-CH.

Poliția Română a dat mai multe amenzi și avertismente la alegerile europarlamentare decât la cele prezidențiale

APADOR-CH precizează că a întrebat IGPR câte astfel de amenzi și avertismente a mai aplicat în trecut, cerând date doar de la penultimele alegeri, adică cele comasate pentru europarlamentare și locale, din iunie 2024, comparativ cu turul 1 al alegerilor prezidențiale. Răspunsul Poliției Române a fost următorul:

• în perioada 8-9 iunie 2024, au fost aplicate 58 de sancțiuni contravenționale, constând în amendă, pentru fapta de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
• în perioada 8-9 iunie 2024, au fost aplicate 169 de sancțiuni contravenționale, constând în avertisment, pentru fapta de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
• în perioada 23-24 noiembrie, au fost aplicate 33 de sancțiuni contravenționale, constând în amendă, pentru fapta de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
• în perioada 23-24 noiembrie, au fost aplicate 108 sancțiuni contravenționale, constând în avertisment, pentru fapta de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

Drept urmare, IGPR arată că Poliția Română a aplicat 58 de amenzi la europarlamentare, comparativ cu 33 la prezidențiale, și 169 avertismente la europarlamentare, comparativ cu 108 la prezidențiale.

Poliția spune că nu e obligată să țină evidența numărului de români pe care i-a somat să își șteargă postările din mediul online

APADOR-CH precizează că solicitarea sa a vizat atât faptele petrecute în mediul online cât, și cel offline, defalcate, dar că poliția a răspuns fără să facă această departajare a datelor.

„Am mai întrebat, de asemenea, și câte somații de ștergere a postărilor de pe Internet a mai dat poliția, în ambele perioade de referință, dar și la această întrebare IGPR a refuzat să răspundă, invocând o Decizie a Curții de Apel București, din 2009, care spune că Legea 544/2001 nu impune niciunei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați ‘un fel de statistici a la carte’ ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție”, explică ONG-ul.

„Prin urmare, poliția susține că nu știe (nu deține date) câți dintre agenții ei au somat contraveninenții, prin telefon sau mers din ușă în ușă, să își șteargă postările cu conținut electoral de pe Internet, în ziua în care nu mai aveau voie să continue propaganda politică”, continuă sursa citată.

Organizația neguvernamentală observă și un paradox:

„Din statistica oferită de IGPR, observăm așadar că poliția a dat mai multe amenzi și avertismente pentru încălcarea regulilor electorale cu ocazia alegerilor europarlamentare și locale, decât cu ocazia primului tur al alegerilor prezidențiale. Unii ar putea trage de aici concluzia că alegerile europarlamentare și locale ar fi putut fi mai viciate decât cele recent anulate de CCR, pentru că în ziua dinaintea acelor alegeri au fost mai multe acte de propagandă politică ilegală sancționate decât în preziua alegerilor prezidențiale”.

„Alți ar spune că poate a fost poliția mai activă în vară, decât acum, numărul mai mare de sancțiuni nefiind musai egal și cu o activitate contravențională mai crescută. Pe de altă parte, alegerile prezidențiale sunt cele declarate viciate, de către cel mai înalt for juridico-politic al țării, asta deși poliția, în teren, a constatat că activitatea ilegală de propaganda politică a fost mai puțin intensă”, conchide APADOR-CH.