Politic Show: Liberalii si-au facut comisie anti-Orban; Mitrea si Hrebenciuc, batalia granzilor din PSD; PSD si PDL se cearta pe secretarii de stat, iar Tokes si Vadim si-au dat intalnire in Parlamentul European

Liberalii si-au facut comisie anti-Orban. Liderul PNL Calin Popescu-Tariceanu nu doreste infiintarea in PNL a functiei de presedinte executiv. Si aceasta pentru ca aparitia acestui post sta la baza colaborarii dintre vicepresedintii Crin Antonescu si Ludovic Orban. Initial, ambii vicepresedinti si-au propus sa candideze la sefia PNL dar, ulterior, au discutat o formula de colaborare: Crin Antonescu presedinte, Ludovic Orban presedinte executiv, scrie EVZ.

Mitrea si Hrebenciuc, batalia granzilor din PSD. Mitrea il ataca pe Hrebenciuc, in replica, liderul deputatilor ii scoate „pionii“ din joc. Gruparea Hrebenciuc vrea sa-i lase pe oamenii fideli lui Miron Mitrea fara posturi de conducere in partid. „Geoana nu e specialist in jocuri de culise. La noi, Viorel e specialist, de unde si numele lui de «mare combinator»”, a declarat Miron Mitrea, miercuri seara, la Realitatea TV, scrie Adevarul.

PSD si PDL se cearta pe secretarii de stat. Numirile secretarilor de stat fac din nou valuri in coalitie. La intalnirea de ieri a conducerii PSD si PDL, Mircea Geoana i-a batut obrazul premierului Emil Boc pentru refuzul de a o numi pe Maia Teodoriu la Ministerul Justitiei. „Este nepermis ca propunerile PSD pentru secretari de stat sa nu fie rezolvate dupa ce au trecut aproape doua luni de la formarea guvernului“, a insistat liderul PSD pentru Teodoriu. Propus oficial inca de pe 21 ianauarie, fostul secretar de stat din timpul mandatului Rodicai Stanoiu la Justitie nu va fi insa inghitit de PDL, scrie EVZ.

Tokes si Vadim si-au dat intalnire in Parlamentul European. Mai sunt patru luni pana la europarlamentare, iar partidele lasa listele de candidati pentru al doisprezecelea ceas. Episcopul Tokes ar putea ocupa prima pozitie pe lista UDMR. Daca se alege, el ar putea fi coleg de Parlament European cu Vadim Tudor. Pentru clasa politica romaneasca, alegerile europarlamentare, plasate la mijlocul confruntarilor electorale autohtone, intre generalele din 2008 si prezidentialele din 2009, arata mai mult a amical de pregatire si testare, decat a eveniment demn de tot interesul. Pentru cei ramasi la usile Casei Poporului, scrutinul din luna iunie ar putea deveni o „oda a bucuriei” reintrarii in carti. Nume importante, de parlamentari cu state vechi, ar putea reveni in jocul politic, via Bruxelles. Printre ei, Norica Nicolai, Adrian Paunescu, Corneliu Vadim Tudor. De asemenea, o buna parte a actualilor reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul European vor sa ramana pe metereze, unii dintre ei aflandu-se in plina ofensiva legislativa, scrie Gandul.

In editorialul „Buget anticriza sau buget de criza?”, Aurelian Dochia vorbeste despre bugetului propus de Cabinetul Boc. „Bugetul pe anul 2009 a intrat in procedurile de aprobare parlamentare si in mod inevitabil au aparut unele comentarii critice. Dintre acestea, mi-au atras atentia cele care contesta caracterul „anticriza” al bugetului propus de Cabinetul Boc. Intr-adevar, desi proiectul de buget contine 23 de masuri prezentate drept masuri de combatere a crizei, carora le sunt destinate fonduri de 52 miliarde lei (13 miliarde euro), este greu sa gasesti printre aceste masuri ceva cu caracter exceptional, specific combaterii crizei. Cea mai mare parte a fondurilor de la acest capitol (10,2 miliarde euro) sunt destinate lucrarilor de infrastructura, care in Romania sunt intr-adevar in criza de multa vreme, fara a avea insa nici o legatura cu criza economica si financiara care zguduie astazi lumea”. Integral in Romania Libera.

Rodica Culcer vorbeste in editorialul „Puterea mogulilor” despre faptul ca „Traian Basescu este in continuare suparat pe mogulii de presa”. „In aparenta nu am aflat nimic nou din discursul rostit de presedinte miercuri seara la Cotroceni: Traian Basescu este in continuare suparat pe mogulii de presa, de data aceasta pentru ca trusturile lor ar incerca sa discrediteze institutiile statului. Contextul in care a fost rostita aceasta acuzatie sugereaza ca institutiile discreditate ar fi politia si implicit justitia. Intr-adevar, in ultimele saptamani, magistratii si politistii corupti si/sau incompetenti au tinut capul de afis la televiziunile de stiri – dar pe drept, caci faptele relatate si situatiile scoase la iveala erau cat se poate de reale, si campania justificata. Iar in ceea ce priveste justitia, tarele sale au fost radiografiate fara menajamente de insasi Comisia Europeana in raportul preliminar adoptat joi, 12 februarie”. Integral in EVZ.