Sari direct la conținut

Politico: Biden vrea un NATO puternic pentru contracararea Chinei dar aliații europeni sunt prea slabi ca să apere Europa

HotNews.ro
Joe Biden, Foto: Isopix / Shutterstock Editorial / Profimedia
Joe Biden, Foto: Isopix / Shutterstock Editorial / Profimedia

Donald Trump a criticat țările NATO din Europa fiindcă sunt zgârcite. Problema lui Joe Biden este că ele sunt slabe, scrie Politico.

Unul dintre subiectele majore care vor fi abordate la summitul NATO de la Bruxelles va fi dorința Washingtonului de a se concentra mai mult pe amenințările aduse de China.

Însă aliații europeni au fost slab pregătiți să se apere mai aproape de casă – față de Rusia, rivalul istoric al NATO.

Experți din domeniul apărării afirmă că împotriva Chinei forțele armate europene ar fi complet inutile.

„Forțele europene nu sunt pregătite să lupte cu echipamentul pe care îl au”, susțin analiștii de la Centrul pentru Progres American, un think tank apropiat de Casa Albă, într-un raport publicat recent. „Și echipamentul pe care îl au nu este suficient de bun”, adaugă aceștia.

Raportul afirmă că după decenii de declin „o mare parte din echipamentul militar al Europei este într-o stare șocantă de degradare. Prea multe din forțele europene nu sunt gata de luptă. Avioanele cu reacție și elicopterele lor nu sunt gata să zboare, navele și submarinele lor nu sunt pregătite să iasă în larg iar vehiculele și tancurile nu sunt gata de acțiune”.

Iar, mai important, Europei îi lipsesc capabilitățile necesare pentru operațiuni la distanță mare precum realimentarea în aer a avioanelor de luptă, nave de transport pentru trupe și drone de recunoaștere și supraveghere de ultimă generație.

FOTO: Konstantin Mihalchevskiy / Sputnik / Profimedia

„Capabilități rusești parcate de-a lungul granițelor”

Chiar dacă Biden își proclamă generos angajamentul față de NATO, realitatea dură a nepregătirii Europei ar putea crea tensiuni în cadrul alianței care vor fi și mai dificil de netezit decât creșterea cheltuielilor militare cerută de Trump – un lucru pe care și l-au asumat toți aliații la summitul din 2014 din Țara Galilor dar pe care puțini l-au pus în practică.

Însă dacă amenințarea este în Asia o întrebare reală care ar putea să apară este cu privire la relevanța unor aliați care cu greu pot acționa să-și protejeze propria zonă.

Deși testul de loialitate față de NATO adesea este legat de Articolul 5 care stipulează clauza de apărare comună potrivit căreia un atac asupra unui aliat este un atac împotriva întregii alianțe, comandanții militari americani au insistat de mulți ani ca aliații europeni să se concentreze pe obligațiile lor din Articolul 3 care cere ca aceștia să „mențină și dezvolte capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat”.

„Cred că este foarte, foarte clar că trăim într-o lume mult mai dinamică”, afirmă generalul în retragere Philip Breedlove, fostul comandant suprem al forțelor NATO din Europa.

„Încă avem formațiuni mari de capabilități rusești parcate de-a lungul granițelor Ucrainei și Crimeeii, există suficiente lucruri de care să fim îngrijorați într-un context legat de securitate. Aceste state știu ce trebuie să facă. Ele își știu lipsurile și cred că trebuie să folosim fiecare instrument de care dispun pentru a respecta cerințele Articolului 3”.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a încercat în ultimele zile să asigure administrația Biden că împărtășește punerea accentului pe China, la fel cum l-a asigurat în mod repetat pe Trump că face presiuni pentru creșterea cheltuielilor militare ca procent din PIB.

„Partea bună este că, având consens bipartizan în Statele Unite despre importanța de a avea 29 de prieteni și aliați în NATO, cum au avut-o, și când adresează consecințele de securitate legate de ascensiunea Chinei”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă de dinaintea summitului.

Acesta a subliniat de asemenea că Beijingul ar trebui adus în discuțiile privind controlul arsenalelor nucleare, o poziție amplu împărtășită și în cadrul administrației Biden.

Profimedia Images / James Veysey / Shutterstock Editorial

„Problemă în emergență”

Însă pentru Stoltenberg insistențele că are aceleași priorități ca Washingtonul poartă riscul de a aliena unii aliați, cel mai notabil Franța, care nu cred că NATO ar trebui să se extindă dincolo de sfera atlantică stabilită în tratatul de fondare al alianței. Poziția este împărtășită și de statele din Estul Europei și Baltică, acestea dorind ca NATO să rămână concentrată pe Rusia.

Maximilian Terhalle, un expert în politici de securitate și profesor invitat la universitatea King’s College din Londra afirmă că „atât timp cât aceste percepții despre China nu converg, NATO va avea o mare problemă” și că atât timp cât Washingtonul este concentrat pe Beijing, Europa va fi nevoită să ia măsuri pentru a se apăra.

„Biden a fost mult mai elocvent, mult mai diplomatic decât a fost Trump dar percepția privind amenințarea [Chinei] este atât de vast diferită încât o văd ca o uriașă problemă în emergență pentru coeziunea NATO. Dacă America va fi prinsă într-un război cu China, flancul estic al NATO va fi larg deschis deoarece americanii nu le pot apăra pe ambele”, susține Terhalle.

Însă chiar dacă aliații vor ajunge să aibă același punct de vedere despre China ca SUA, aclamarea consensului este ușor și ieftin cu Biden comparativ cu pregătirea forțelor armate europene pentru misiuni îndepărtate.

Într-o nouă carte, „The Responsability to Defend”, Terhalle și co-autorul Bastian Giegerich cer Germaniei să își întărească puternic forțele armate, afirmând că actuala lor slăbiciune pune în pericol întreaga Europă.

Aliații europeni, poate cu excepția Franței și a Marii Britanii, nu își neagă limitările. Țările est-europene și baltice vorbesc deschis despre dependența față de Washington pentru garanții de securitate în ceea ce privește Rusia.

Și mulți aliați europeni admit că nu au suficient echipament, printre care elicoptere și alte materiale esențiale, pentru a se descurca pe cont propriu, cu atât mai puțin să dispună de capabilitățile sofisticate de comandă și control pe care doar SUA le poate furniza.

Țările europene în prezent furnizează majoritatea prezenței aliate în Afganistan însă ele recunosc de ani de zile că nu și-ar putea proteja propriile forțe de acolo.

În schimb ele se bazează pe SUA pentru securitate și se pregătesc acum să se retragă din Afganistan până la termenul de 11 septembrie stabilit de Biden, chiar dacă unii aliați se tem în legătură cu ce se va întâmpla cu țara după ce pleacă.

Pe același subiect:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro