Politolog rus despre scutul antiracheta: Ca raspuns, Moscova va lua ca tinta Polonia si Romania

Federatia Rusa va fi nevoita sa initieze contramasuri la desfasurarea scutului american antiracheta in Romania si Polonia, iar populatia acestor tari „nu va fi fericita sa constate ca s-a pomenit tinta”, a declarat politologul Kirill Koktis, informeaza vineri agentia de presa RIA Novosti, citata de Agerpres.

„In acest scop, Rusia ar putea raspunde prin amplasarea de sisteme „Iskander” in regiunea Kaliningrad, care sa ia drept tinta Polonia si Romania. Adica, in mod firesc, Rusia va raspunde (desfasurarii scutului antiracheta) si la fel de firesc populatia Poloniei si Romaniei nu va fi fericita ca se va pomeni luata drept tinta, ei va trebui sa i se explice cumva toate acestea. Nimanui nu-i place sa fie tinta, cu certitudine. De aceea, actiunile Rusiei vor fi prezentate nu ca niste contramasuri la actiuni neprietenoase ale NATO, ci ca o agresiune rusa neprovocata, expresie, chipurile, a ciudatei inconsecvente rusesti si a enigmaticului suflet rus”, a spus Koktis, intr-un interviu pentru postul de radio Sputnik.

In opinia sa, Occidentul va reusi sa convinga populatiile acestor tari ca lucrurile stau tocmai astfel. „Ceea ce se va spune va fi luat de bun de societate”, a estimat politologul rus.

Potrivit lui Koktis, partea americana trece sub tacere propunerile Rusiei in vederea unei cooperari. „Aceasta informatie nu este dezvaluita doar intr-un singur caz: daca este vorba nu de acea destinatie care a fost declarata public. Daca scopul ar fi nu apararea in fata Rusiei, nu un atac asupra ei, ci amenintarea declarata pe care o reprezinta tari terte, atunci nu ar fi o problema cu dezvaluirea informatiei privind cooperarea” (cu Rusia), a adaugat acesta.

Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operationala o componenta terestra a scutului american antiracheta care ar trebui sa protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizand in replica asupra posibilitatii retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START).

Pozitia oficiala a NATO, exprimata si la ceremonia de joi, este ca scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv si obiectivul sau este de a descuraja actiuni agresive din partea unor state cu veleitati nucleare din Asia si Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.

In schimb, Rusia considera ca acest scut afecteaza echilibrul strategic si ii ameninta securitatea.

Kirill Koktis este membru al Asociatiei expertilor si consultantilor politici din Federatia Rusa, profesor docent al catedrei de teorie politica din cadrul Institutului pentru Relatii Internationale de la Moscova (MGIMO).