Pretul bunastarii: IMM-urile din Bucuresti-Ilfov, pe punctul de a fi excluse de la finantarile nerambursabile regionale
13 milioane euro sunt disponibili pentru IMM-urile din Bucuresti-Ilfov prin Programul Operational Regional. In primul Ghid al finantarilor UE pentru microintreprinderi, publicat in consultare publica, accesul acestor firme la fonduri in forma clasica este sub semnul intrebarii. Planul B – scheme de garantare si fonduri cu capital de risc – explicatii oficiale obtinute de EurActiv.ro.
Ghidul solicitantului pentru componenta destinata finantarii microintreprinderilor a fost publicat vineri, 31 iulie, fiind unul dintre cele mai asteptate documente, in acest an, de catre micii intreprinzatori. Documentul detaliaza conditiile de eligibilitate si metoda de selectare a proiectelor, plus un amanunt important pentru firmele din regiunea Bucuresti-Ilfov.
Extras din document:
￢Care sunt regiunile in cadrul carora se pot solicita finantari in cadrul axei prioritare 2? Regiunile de dezvoltare Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru. Finantarea acestui domeniu in regiunea Bucuresti Ilfov va fi stabilita in urma finalizarii evaluarii ex-ante privind utilizarea instrumentelor financiare, conform capitolului 4 Instrumente financiare aplicabile POR 2014-2020 din Ghidul general.￢
￢Traducerea￢ acestei precizari, obtinuta de EurActiv.ro de la oficialii din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice:
Gabriel Friptu, directorul programelor europene din acest minister a explicat ca regiunea Bucuresti-Ilfov are un statut aparte, fiind abordata separat in cadrul noului Program Operational Regional. Explicatia rezida in diferentele mari de dezvoltare intre aceasta regiune si celelalte 7 ale tarii, la majoritatea indicatorilor economici, inclusic dezvoltarea microintreprinderilor. Astfel, la nivel national datele de referinta (anul 2011) arata ca existau 21 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, valoare situata la mai putin de 50% din media UE, pe cand Regiunea Bucuresti-Ilfov depaseste media UE, cu 48 IMM/1000 locuitori.
Practic, pentru IMM_urile din aceasta regiune, suma totala disponibila in perioada 2014-2020 este de 13 milioane de euro.
In acest moment, (pana la finalul perioade de consultare publica, adica 31august – n.r.) se analizeaza cum ar putea fi alocati mai bine acesti bani. Fiind o suma destul de mica, trebuie decis daca va fi alocata in intregime prin finantari clasice, de tip grant – adica nerambursabile, sau daca este mai bine sa fie alocata prin instrumente financiare – adica scheme de garantare, dobanda subventionata, fonduri cu capital de risc.
Gabriel Friptu, pentru EurActiv.ro:„Fiind putini bani, nu credem ca este bine sa impartim suma intre cele doua variante de finantare, ar fi indicat sa o alocam integral pentru una din cele doua variante”.
Avantaje si dezavantaje:
- Daca se opteaza pentru „planul A”, finantari nerambursabile, ar insemna ca IMM-urile din Bucuresti-Ilfov sa nu mai poata beneficia de instrumentele financiare, iar bugetul sa fie consumat exclusiv pentru finantari de tip clasic – fonduri nerambursabile. Practic, la proiecte de 200.000 de euro ar putea fi finantate maximum 60 de proiecte. Aceasta, presupunand ca bugetul merge integral catre microintreprinderi. Insa, cum Axa 2 va include si alte masuri destinate firmelor mici si mijlocii, cu plafon de finantare mai ridicat, numarul beneficiarilor scade considerabil.
Pe de alta parte, sa nu uitam ca IMM-urile ar mai avea la dispozitie programul separat, nou creat, denumit ￢Initiativa pentru IMM￢, cu un buget de pornire de 100 milioane euro. Aceasta presupune, in esenta, o schema de garantare.
- Daca se opteaza pentru „planul B”, instrumente financiare, ar insemna ca IMM-urile sa nu mai beneficieze de fonduri nerambursabile prin POR, ci numai de forme de finantare prin intermediul bancilor. Aceste tipuri de instrumente au fost detaliate de Gabriel Friptu recent, in cadrul unui interviu acordat EurActiv.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro