Procurorul general Augustin Lazar: Nu imi este teama de nimic / Trebuie sa fim constienti de manipularile din spatiul media

Procurorul general Augustin Lazar a declarat vineri, intr-un interviu acordat Realitatea TV, ca nu se teme ca va fi revocat din functie, reiterand ca nu exista temei legal pentru schimbarea din functie a procurorului-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

Augustin Lazar a fost intrebat la Realitatea TV despre propunerea ministrului Justitiei, Tudorel Toader, privind revocarea din functie a sefei DNA, relateaza Agerpres.

„A fost o surpriza, pe care nu as vrea sa comentez mai mult, decat ceea ce am comentat public. Parerea mea este ca nu exista temei pentru revocare. Pentru a da mai multe detalii, este nevoie sa vedem si noi raportul in cauza”, a afirmat Lazar.

De asemenea, el a fost intrebat daca ii este teama ca i se va cere si lui revocarea din functie.

„Nu imi este teama de nimic, atat timp cat sunt in cadrul legal. Problema este ca mi-e teama sa nu speculez. Daca ne uitam la dispozitiile legii cu referire la modul in care pot fi revocati magistratii Ministerului Public cu anumite functii de conducere, legea prevede anume care sunt cazurile respective, intre care si managementul defectuos, care trebuie constatat nu de catre Executiv, ci trebuie constatat de institutiile competente ale justitiei, respectiv Inspectia Judiciara, prezentat CSM, examinat in sectia de profil a CSM, data o solutie, adusa la cunostinta persoanei respective, care are dreptul sa o atace. Este o procedura judiciara foarte clar stabilita pentru a se putea ajunge in final la concluzia ca cineva a exercitat management defectuos sau nu”, a explicat Augustin Lazar.

El a precizat ca are o relatie corecta din punct de vedere institutional cu Laura Codruta Kovesi si isi va exprima un punct de vedere cu privire la propunerea de revocarea a sefei DNA dupa ce va analiza raportul intocmit de Ministerul Justitiei.

„Nu este o relatie personala, ci este o relatie institutionala. (…) Eu sustin adevarul. Nu este vorba de o chestiune personala. Asteptam raportul sa vedem daca ne ofera altceva decat am remarcat la prima vedere. La prima vedere, la televizor, lucrurile s-au desfasurat intr-un anume ritm. Noi trebuie sa vedem, sa analizam. Si noi si Ministerul Justitiei avem structuri specializate care se ocupa cu analiza acestor documente, dupa care ne propun, ne spun care e concluzia si actionam conform acelei concluzii. S-a vazut ce gresit a fost sa personalizezi o activitate institutionala, cum ar fi aceea sa trimitem dosarul la Parlament sau copia dosarului de urmarire penala la Parlament. Pe baza unor analize pe care mai multe sectii din Parchetul General le-au facut, procurorul general a venit cu solutia. Cam asa se intampla in toate structurile Ministerului Public. Pot sa inteleg de ce capii structurilor sunt atacati, pentru ca ei sunt cei mai expusi, ei conduc, ei reprezinta. Cei care – nu stiu cum sa o caracterizez – au o anumita naivitate sau poate au un plan pe care nu il inteleg eu personalizeaza totul la capul institutiei, gandindu-se ca, daca va veni un alt procuror, acela nu va face acelasi lucru. Acela va lua Codul penal, il va baga intr-un sertar si va judeca dupa cum spun show-urile media?”, a afirmat Lazar.

Augustin Lazar sustine ca lupta impotriva coruptiei „a deranjat pe foarte multa lume” si unii se gandesc la o modalitate de a estompa aceasta lupta.

„Insa atata timp cat suntem in UE, nu va fi posibil. Noi avem niste reguli clare si vedem ca in toata Uniunea Europeana functionarii de rang inalt si demnitarii trebuie sa fie servanti ai comunitatii, nu unii care traiesc pe pielea lor si comit infractiuni. Si, din pacate, un numar mare de persoane comit in continuare infractiuni, aceasta este surprinzator. Comit infractiuni de coruptie, iar noi trebuie sa demobilizam. Cum putem demobiliza comiterea acestor infractiuni? Dezafectand structurile si anuland instrumentele de combatere?”, a mai spus procurorul general.

Augustin Lazar: Trebuie sa fim constienti de manipularile din spatiul media

Procurorul general Augustin Lazar a mai declarat vineri ca „trebuie sa fim constienti de manipularile din spatiul media”, cu referire la inregistrarile care au aparut in presa, sustinand ca le-a atras atentia procurorilor sa nu se exprime „intr-o maniera licentioasa” atunci cand iau declaratii in timpul anchetelor, scrie Agerpres.

In interviul acordat Realitatea TV, Augustin Lazar a fost intrebat despre scandalul izbucnit dupa ce in presa au aparut inregistrari cu procurorii de la DNA Ploiesti.

Lazar sustine ca exista persoane care au depus plangeri penale in acest sens, insa nu aduc la parchete inregistrarile respective, lasandu-i pe procurori cu „ochii in lumina”, dupa care prezinta acele inregistrari in „show-uri” mediatice.

„Eu nu as dori sa folosesc expresia ‘scandal’. Este o expresie din media. Eu as dori sa folosesc o alta expresie. Fiecare inculpat se apara cum crede el de cuviinta – har Domnului, traim intr-o tara libera in Uniunea Europeana. Cei care sunt chemati sa raspunda in fata organelor judiciare pentru faptele lor se apara dupa cum cred ei de cuviinta. Din cate am putut vedea in continuare, persoanele respective au sesizat organele judiciare. Sunt in curs doua, trei dosare penale care au fost inregistrate in baza plangerilor lor si, in principiu, aceste aspecte ar trebui sa fie clarificate intr-un termen rezonabil, intr-o luna, doua, cum se fac anchetele”, a spus Lazar.

Potrivit acestuia, „in principiu”, organul judiciar ii cere celui in cauza, care a depus plangerea, sa prezinte inregistrarea in original, precum si aparatul cu care a facut-o, pentru ca, la expertiza, expertul criminalist ii cere sa vada daca inregistrarea e originala, deci, are nevoie de inregistrare si de aparatul cu care a fost realizata aceasta pentru a se putea pronunta.

„Daca persoana respectiva depune plangerea si nu se mai prezinta sa aduca inregistrarea si ii lasa pe procurori cu ochii in lumina, iar el se prezinta pe la show-uri unde dramatizeaza in continuare situatia lui, ca n-are parte de un proces echitabil, ramane ca dumneavoastra sa trageti concluzia: daca el este convins de dreptatea pe care o are sau doreste sa-si faca un show mediatic in care sa sensibilizeze opinia publica cu referire la aceasta situatie, la drama pe care o traieste. Faptul de a fi cercetat penal nu este ceva foarte placut, dar faptul de a spune ca nu beneficiezi tu, X, de un proces echitabil pentru ca tu esti, eu stiu, de o culoare politica, dintr-o anumita localitate sau asa mai departe, asta este altceva. (…) Dupa cum ati putut vedea, se iau inregistrari din cuprinsul unei audieri, care pot fi segmentate, prelucrate, cum vor, spre exemplu, sa se prezinte numai partea de redare a audierii pentru a fi inregistrata in scris si sa pretinzi ca tu nu ai spus nimic inainte, fiindca nu exista partea in care persoana respectiva relateaza”, a afirmat procurorul general.

El a adaugat ca „trebuie sa fim constienti de manipularile media”.

„Ne punem urmatoarea problema si noi: daca cel care urmeaza sa fie judecat in apel vine si depune o plangere la noi si pe urma merge la televizor, la ce concluzie se ajunge? Vom vedea la ce concluzie vor ajunge colegii nostri, ca nu avem cum sa ne antepronuntam. Dar noi trebuie sa fim constienti de manipularile din spatiul media, jurnalistii ne atrag atentia. Atentie!, media este plina de manipulatori! Dumneavoastra, care sunteti specialisti in domeniu, iar noi observam aceasta si trebuie sa fim foarte atenti pentru a nu cadea in capcanele manipulatorilor”, a subliniat procurorul general.

Augustin Lazar recunoaste ca pot exista incalcari ale dispozitiilor legale la efectuarea actelor de urmarire penala in Ministerul Public, sustinand ca le-a atras atentia procurorilor si ofiterilor de politie judiciara sa nu se exprime „intr-o maniera licentioasa” atunci cand iau declaratii in timpul anchetelor.

„Noi nu putem avea pretentia ca nu pot sa fie anumite incalcari, ca in Ministerul Public nu poate sa fie undeva vreo incalcare a dispozitiilor legale la efectuarea actelor de urmarire penala. Spre exemplu, la folosirea unui limbaj care nu ar trebui sa fie licentios. Limbajul judiciar este strict aplicat pe problematica, iar procurorii, ofiterii de politie judiciara care iau declaratii nu ar trebui sa se exprime intr-o maniera licentioasa. S-a putut si vedea in anumite inregistrari despre care media a facut caz. Noi nu putem sa spunem ca asa ceva nu exista. Si pentru aceasta le-am atras atentia colegilor”, a declarat el.

Lazar a adaugat ca exista niste reguli de deontologie in acest sens.

„Sunt apoi niste reguli de ascultare a martorilor care nu sunt de acum, de azi, de ieri, sunt de la Hans Gross, de la inceputul secolului al XX-lea, care a scos un manual in care a aratat cum trebuie facuta cercetarea la fata locului, care sunt regulile de respectat, cum trebuie ascultate persoanele, in sensul ca trebuie sa le pui intrebari gradate, trebuie sa faci o discutie de contact anterioara, pentru a vedea disponibilitatea omului de a comunica, pentru a nu-l speria cand discuti. Bine, dar intrebarile de contact nu ar trebui sa fie la maniera de cartier, adica limbajul trebuie sa fie absolut corect judiciar si sa nu poata declansa contestatii si discutii ulterioare. Iar daca apar astfel de discutii, noi trebuie sa le verificam fara ezitare. Va rog sa observati ca este o verificare a Inspectiei Judiciare in curs care tocmai acum stabileste daca la o anumita unitate a DNA la Ploiesti lucrurile au decurs bine, s-au respectat regulile respective sau s-au comis abateri disciplinare”, a explicat Lazar.

Procurorul general considera ca trebuie desfiintate parchetele mici, unde lucreaza trei-patru procurori, deoarece acolo exista riscul aparitiei unor probleme de disciplina.

„In principiu, va rog sa observati ca aceste structuri ale Ministerului Public sunt raspandite pe tot teritoriul tarii. Sunt cate trei, cate patru procurori, unitati mici. Noi am ridicat problema reformei cartei judiciare, in sensul ca micile parchete si micile instante sa nu mai fie lasate asa, raspandite pe tot teritoriul tarii, pentru ca acolo exista riscul mai mare de a nu se dezvolta o cultura institutionala. S-a preferat ca in continuare sa nu se promoveze proiectul de lege privind desfiintarea a 30-40 de unitati mici pe tot teritoriul tarii. S-a preferat sa ramana asa din motive care ne scapa. A fost o decizie politica. Daca noi vom ramane in continuare asa – si eu am atras atentia de cand am preluat mandatul – vom risca mai departe sa avem probleme disciplinare cu oameni care sunt raspanditi in mici colective asupra carora controlul central este destul de slab”, a adaugat Lazar.