Prognoze UE pentru România următorilor 10 ani: scădere „abruptă” a populației în vârstă de muncă, în timp ce populația de 65 de ani și peste va crește puternic. Se va tripla numărul angajaților seniori

Când Marin Popescu (23 de ani) și-a prezentat demisia în pandemie, tatăl lui s-a supărat și l-a făcut neserios. Că nu așa se comportă un om responsabil. Nici nu i-a vorbit vreo două luni, după care, auzind că nu și-a găsit un job, i-a spus că fie nu caută suficient, fie nu-și dorește cu adevărat să muncească. Ceea ce nu știa Popescu senior era că dacă pandemia te-a prins la o vârstă de sub 25 de ani fără serviciu, greu îți mai găsești un job. Și că un șomer român tânăr din 3 stă pe bară peste un an până să-l angajeze cineva. În schimb, seniorii își vor dubla ponderea în rândul celor care lucrează.

În România, populaţia activă din punct de vedere economic (persoanele ocupate plus şomerii) a scăzut în ultimii 10 ani cu circa 400.000 de persoane.

Populația României scade cu 100.000 de români pe an, potrivit datelor INS, valabile pentru perioada 2010-2021. În aceeași perioadă, numărul celor care lucrează a scăzut în fiecare an din ultimii 10 ani cu câte 20.000 de români, conform INS .

Populația s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, mai arată datele Institutului Național de Statistică. Declinul și îmbătrânirea populației va produce foarte multe efecte: de la scăderea numărului de parlamentari și europarlamentari, la modificări consistente în privința taxării, bașca efectele din societate. Conform proiecţiei demografice realizate de Eurostat, evoluțiile demografice vor face ca România să coboare cel puțin o poziție în Europa, Olanda urmând să devanseze țara noastră ca număr de locuitori.

Numărul românilor de peste 65 de ani care muncesc se va tripla în 10 ani

În urmă cu 30 de ani, ponderea seniorilor abia ajungea la 13%, mai spune Cătălin Ghinăraru, expertul pe care Comisia Europeană îl sună când discută despre piața muncii din România.

„Partea bună este că populația ocupată e în creștere și se va mări cu circa 1% pe an, ceea ce înseamnă o creștere anuală peste media UE-27 ”, explică Ghinăraru. Cercetătorul estimase încă de acum 30 de ani că va trebui să facem față provocării numite ”România multiculturală”, odată cu acoperirea posturilor vacante cu imigranți aduși din afara țării.

Cererea și oferta de muncă sunt decuplate în România, deoarece numărul tot mai mare de absolvenți se va confrunta cu o piață a muncii în care oportunitățile de angajare nu se vor potrivi cu pregătirea lor, arată un raport publicat acum câteva zile de Cedefop.

În ciuda ofertei tot mai mari de angajați cu studii superioare, vor exista dificultăți la ocuparea acestor joburi, iar aceste dificultăți vor face ca lucrătorii cu studii superioare să fie ofertați să lucreze pe posturi cu pretenții de studii non-superioare, la un nivel mai scăzut decât calificările pe care le dețin.

Sectoarele cu cele mai rapide creșteri în intervalul 2021-2035 sunt: Informații și comunicații 3,4% – creștere a ocupării forței de muncă în 2021-2035 . De asemenea, creșteri importante vor fi în sectoarele real estate, cercetare și banking.

Sectoarele cu cerere ridicată de angajare în următorii 10 ani: vânzători, construcții, transport, administrație. Doar o treime din joburile ocupate vor fi pentru angajați cu înltă calificare

Pe parcursul perioadei de prognoză, totuși, ocuparea forței de muncă în România este prognozată să crească cu 0,6-0,7% pe an, mult mai rapid decât creșterea de aproximativ 0,2-0,3% pe an prevăzută pentru UE-27 în ansamblu

În graficul de mai jos, ”harta” dificultăților la angajare în România în intervalul 2021-2030:

Populația României va scădea cu 9% în perioada 2020-35. UE estimează o scădere „abruptă” a populației de 15-54 de ani și o creștere a celei de 65 de ani și peste

Modificările forței de muncă din România în următorii 10 ani vor fi determinate de îmbătrânirea populației și de ratele de participare în creștere la majoritatea grupelor de vârstă.

Forța de muncă totală din România va crește cu 6% în perioada 2020-35, față de scăderea cu 6% în ultimii 15 ani, arată datele Cedefop, consultate de HotNews.

De asemenea, rata de participare totală în România va crește cu 9 pp în perioada 2020-35, comparativ cu o creștere de numai 1 pp pentru UE-27. Asta în condițiile în care populația totală va scădea cu 9% în perioada 2020-35, așa cum în intervalul 2005-2020 a scăzut cu 8%

Probleme vor fi și pe zona Educației, pentru că agenția UE care a realizat prognoza estimează o scădere „abruptă” a populației de 15-54 de ani din România, în timp ce populația de 55-59 de ani și 65 de ani și peste va crește puternic.

Ratele de participare a tuturor grupelor de vârstă peste 20 de ani din România vor crește puternic în următorii 10 ani, dar cea mai puternică creștere e proiectată pentru grupa de vârstă 60-64 (34 pp).

De asemenea, ratele de participare la piața muncii vor crește la femei cu 11 puncte procentuale, iar la bărbați cu 7 puncte procentuale în perioada 2020-2035.

Prognozele vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care vor trebui ocupate, din care 700 mii de joburi noi și 4 milioane de joburi libere ca urmare a demisiilor/pensionării

Creșterea ocupării forței de muncă în industria prelucrătoare va fi relativ rapidă, cu o dinamică de peste 2% pe an în perioada 2022-30.

Pe de altă parte, ocuparea forței de muncă în sectorul primar și utilități, care reprezintă aproximativ un sfert din ocuparea forței de muncă din România, în principal în agricultură, este estimată să scadă cu 5% pe an în aceeași perioadă. Subsectorul serviciilor administrative și servicii suport este prognozat să înregistreze o scădere a ocupării forței de muncă, de 0,8% pe an, în perioada 2022-30.

În distribuție și transport, ocuparea forței de muncă va crește puternic în perioada 2022-2030, arată datele Cedefop.

La fel se va întâmpla și în cazul producției de mașini, produse alimentare, băuturi și tutun, în timp ce ocuparea forței de muncă în textile & pielărie este prognozată să scadă puternic

În proiecțiile CEDEFOP apare un lucru specific României, Ungariei și Poloniei. Anume că numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicita studii superioare nu crește atât de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piața muncii și care au calificări tot mai înalte.

Numărul de locuri de muncă disponibile arată numărul de joburi libere ca urmare a locurilor de muncă nou create și a celor rămase libere ca urmare a plecării (prin demisie sau pensionare) a celor care le ocupau.

Majoritatea ocupațiilor , cu excepția lucrătorilor din agricultură și pescuit, vor înregistra o creștere a numărului de locuri de muncă.

Prognozele vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care trebuie ocupate, din care 706.000 de locuri de muncă noi și 4 milioane de locuri de muncă devenite libere ca urmare a demisiilor/pensionării angajaților.
În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.

Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.

Cota de piață a lucrătorilor cu calificare medie va crește ușor și ea de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Față de media UE-27, România stă prost la capitolul joburi cu calificare înaltă și peste medie cu calificare medie.

Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional.

”E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional. Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presa la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”, arată Cătălin Ghinararu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale.

”Există un mismatch, o neconcordanță foarte puternică între cererea și oferta de pe piața muncii. Eu aș spune că între logica cererii și cea a ofertei. Mă refer la ceea ce cer agenții economici, ce structură de agenți economici există- asta la logica cererii. Când vorbesc despre logica ofertei mă refer la ce au făcut oamenii concret. Oamenii au mers întotdeauna pe ideea de a-și crește gradul de pregătire profesională, numărul de absolvenți de studii superioare la noi a crescut foarte puternic este una din cele mai mari creșteri din zona Centrului și Estului Europei. Numai că piața muncii nu a oferit astfel de locuri de muncă pentru a corespunde acestor absolvenți”, spune Ghinăraru într-o discuție cu Hotnews.ro

El a realizat o lucrare de cercetare pentru una din administrațiile publice din țară unde a arătat că, din nefericire cea mai mare parte a absolvenților de studii superioare din România, în momentul de față se concentrează în sectoare ale administrației publice. Deci aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate.

Trebuie spus că aproape 60 la sută din forța de muncă în general lucrează în sectoare care nu au de-a face cu studiile superioare: prin Horeca, depozite, retail, alte servicii, tot felul de lucruri de genul ăsta.

Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca număr total de locuri de muncă generate într-o anumită perioadă de timp de către firmele existente plus locurile de muncă adăugate de întreprinderile nou create. Astfel, o creștere a numărului total de locuri de muncă poate fi considerată ca un semnal pozitiv. Prin simetrie, distrugerea locurilor de muncă este egală cu numărul total de joburi închise atât în firmele de pe piață plus cele din cazul firmelor care dau faliment. Cele două procese coexistă în economie și, deși este normal ca un sector să creeze locuri de muncă, în timp ce alții să le închidă, este mult mai de dorit ca numărul de locuri de muncă adăugate să depășească pe cel al locurilor de muncă distruse.