Prognozele de creștere economică în scădere ar putea face ca următoarea rectificare să fie negativă

Majoritatea analiștilor și, mai nou, Banca Națională se așteaptă la o creștere economică sub nivelul prognozat de Comisia Națională de Prognoză (CNP), de 5,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se așteaptă la 4%, fiind o diferență de 1,5 puncte procentuale față de prognoza pe care s-a realizat bugetul.

Angajamentul României este de a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB. Practic, acesta se calculează ca procent din PIB-ul nominal. Bugetul de stat a fost construit pe un produs intern brut de 907,9 miliarde lei și o creștere economică de 5,5%. La noua rectificare, luând în calcul date precum inflația, PIB-ul nominal a fost estimat la 945 miliarde lei. Dacă economia România nu crește în ritmul prognozat, având în vedere că Ministerul Finanțelor a estimat în sus atât veniturile, dar și cheltuielile, este posibil să se depășească această țintă.

Cu alte cuvinte, dacă PIB-ul crește la valoarea estimată inițială, având în vedere deficitul pe sold prognozat în creștere la peste 28 miliarde lei, procentul va ajunge la 3,09%. Asta dacă statul reușește să aibă încasări mai mari cu aproape șase miliarde lei, decât a estimat inițial, iar cheltuielile se mențin estimate la 321,9 miliarde lei (în creștere cu peste 7 miliarde lei comparativ cu bugetul inițial)

În această situație, soluția autorităților ar putea fi o scădere a cheltuielilor, prin rectificare, sau confiscarea Pilonului II. Pentru că ar fi nevoie de circa 8,5 miliarde lei, nici dividendele suplimentare și nici cele trimestriale nu vor ajuta prea mult.

Dacă PIB-ul nominal va fi de doar 900 miliarde lei, atunci deficitul va ajunge la 3,11%.

Toate aceste calcule nu sunt decât niște scenarii, iar datele privind PIB-ul în acest an nu au sosit de la INS pentru jumătatea anului.

Situația bugetară nu arată bine la jumătatea anului

Deficitul bugetar a crescut de la 0,88% în mai, la 1,61% în iunie, conform datelor MFP. Anul trecut, în aceeași perioadă, România avea un deficit de 0,73% din PIB.

Primele șase luni s-au încheiat cu un deficit de 14,97 miliarde lei. În termeni nominali, suma este de două ori mai mare decât cea de la finalul lunii iunie 2017. Totuși, instituția spune că ținta de deficit programată pentru această perioadă era de 2,21% din PIB. Asta în condițiile în care până acum nu a spus că are o astfel de țintă, cu excepția celei pe întreg anul.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 132,04 miliarde lei, reprezentând 14,2% din PIB, sunt cu 12,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 147,01 miliarde lei, cu 19% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent.

„Cheltuielile de personal sunt cu 24,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile sunt mai mari cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,4%”, informează MFP.

Citește mai mult aici.

În raportul trimestrial, Ministerul recunoaște că nivelul încasărilor bugetare este sub programul trimestrial.