Proiectul Podului peste Dunăre de la Brăila, blocat înainte să înceapă. Compania de Drumuri nu a finalizat la timp licitațiile de relocare a utilităților

Proiectul Podului peste Dunăre de la Brăila, „cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani” după cum se laudă autoritățile, s-a blocat înainte de a începe propriu-zis. În loc să demareze lucrările, constructorul ar fi trimis deja notificări în care solicită despăgubiri Companiei de Drumuri pentru că aceasta întârzie proiectul. Mai exact, CNAIR ar fi trebuit să se ocupe deja de relocarea utilităților, dar în schimb a lansat cu mare întârziere licitațiile și nu a reușit să le finalizeze, ba mai mult, una a fost anulată. Asta înseamnă, pe lângă despăgubiri acordate cosntructorului, luni sau chiar ani de întârziere pentru un proiect ce și așa avea un termen foarte lung de realizare: patru ani și jumătate. Șeful de la Drumuri, vorbind luni la o conferință despre proiect: ”Este un succes!”

Demararea proiectării Podului peste Dunăre de la Brăila de către Asocierea Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure Systems (Japonia) cu care s-a semnat contractul de 433 de milioane de euro la începutul anului bate pasul pe loc.

În loc să demareze lucrările de proiectare, constructorii au transmis notificări Companiei de Drumuri și să ceară despăgubiri pentru întărzierile provocate de autorități. Mai exact, necontractarea și executarea la timp a relocărilor de utilități (conducte de apă, canal, gaze, precum și rețelele electrice și de telefonie), pas necesar pentru pornirea lucrărilor de proiectare a podului și a celor 25 de km de drum.

• Prezent luni la o conferință pe tema infrastructurii, șeful CNAIR, Ștefan Ioniță, a menționat Podul de la Brăila ca una dintre reușitele mandatului său de peste un an la conducerea Companiei de Drumuri. „Este un succes”, a spus Ioniță.

„La acest contract CNAIR și-a asumat relocarea rețelelor de utilități (gaze, electrice, irigații) și întocmirea documentațiilor cadastrale pentru exproprierile necesare”, explică deputatul USR Cătălin Drulă, fost consilier pe probleme de infrastructură al premierului Cioloș.

„CNAIR nu numai că n-a lansat din timp licitațiile pentru aceste relocări – eventual, înaintea licitației pentru proiectarea și execuția proiectului propriu-zis – dar le-a urcat pe SEAP abia după semnarea contractului pentru pod. Caietele de sarcini pentru relocări au fost semnate de dl. Ștefan Ioniță [n.r. directorul CNAIR] abia pe 29 august 2017 și urcate pe SEAP… pe 29 ianuarie 2018!”, detaliază Drulă.

Licitațiile în cauză, trei lansate pe 29 ianuarie și una lansată în decembrie, bat pasul pe loc, iar una a fost anulată din lipsa ofertelor:

• 1. Licitația pentru documentația cadastrală necesară pentru exproprieri a fost lansată pe 8 decembrie 2017. Are o valoare estimată între 1,9 și 2,8 milioane de lei și până acum încă nu s-au depus ofertele. Data limită pentru depunerea ofertelor este abia pe 11 aprilie 2018. Durata contractului: 18 luni începând de la data atribuirii contractului.

• 2. Pentru relocarea conductelor de apă și canal CNAIr a inițiat o procedură simplificată abia pe 18 ianuarie 2018. Valoarea estimată: 188.000 lei. Durata contractului: 8 luni din care 2 luni proiectare și 6 luni execuție lucrări. Doar compania Verta Tel a depus o ofertă pe 13 februarie, dar procedura este în continuare în acest moment tot la etapa de „evaluare a ofertelor”.

• 3. Pentru relocarea rețelelor de gaze CNAIR a lansat o procedură simplificată 29 ianuarie. Valoarea estimată: 1,67 milioane lei. Pe 8 martie o singură firmă – Verta Tel – a depus ofertă. Procedura este încă în faza de eveluare cu termen pe 6 iulie (!).

• 4. Pentru relocarea rețelelor electrice și de telefonie a fost lansată o procedură simplificată pe 29 ianuarie. Valoarea estimată: 3,56 mil lei, cu data limită de depunere a ofertelor pe 26 februarie. Cum nu a fost depusă nici o ofertă, licitația a fost anulată.

„De ce a separat CNAIR relocările de contractul principal? Este de neînțeles. Acest tip de separare are sens la un contract de tip FIDIC Roșu la care proiectul tehnic deja este elaborat și în posesia CNAIR și doar lucrările sunt scoase la licitație”, se întrabă deputatul USR, Cătălin Drulă.

„Dacă tot le-a separat, de ce nu le-a scos la licitație din vreme astfel încât să nu întârzie contractul principal și să dea motiv constructorului să ceară despăgubiri? Cine răspunde acum pentru aceste despăgubiri și prejudicii aduse statului?”, mai spune parlamentarul, membru în Comisia de Transporturi.

Podul de la Brăila, contractat în mare viteză și cu fast, dar subfinanțat în buget și acum sabotat prin întârzieri generate de autorități

În luna ianuarie Compania de Drumuri, într-un timp record după lansarea licitației – șapte luni, semna contractul pentru proiectarea Podului peste Dunăre la Brăila, un proiect ce conține și realizarea a 25 de km de drum modern. Contractul a fost semnat cu Asocierea Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure Systems (Japonia) pentru circa 433 de milioane de euro.

Momentul semnării contractului a fost marcat prin prezența premierului de atunci Mihai Tudose, chiar înainte cu o zi de vizita prim-ministrului japonez în România.

HotNews.ro a scris încă din decembrie că în bugetul pe 2018 Podul de la Brăila este subfinațat. Proiectul are alocat doar 23,8 milioane de lei, adică puțin peste 1% din valoarea proiectului. Potrivit Analizei Cost-Beneficiu din cadrul SF-ului, proiectarea si achizitia terenurilor au o pondere de circa 5,4% din totalul proiectului și care, în planul de eșalonare al investiției, sunt planificați din primul an.

• FOTO Cum ar putea arata Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila

Lungimea totală a Proiectului este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni:

– drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km ( include și lungimea podului și a viaductelor de acces (viaduct de acces la poziția km 4+486.10, cu o lungime de 110 m și viaduct de acces la poziția km 6+570,52 km, cu o lungime de 110m)

– drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km

Podul suspendat – detalii tehnice:

– Lungimea totală de 1.974,30 de metri, din care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală și două deschideri laterale de 489,65 m și 364,65 m.

– Lățimea totală a podului va fi de 31,70 metri.

– Calea pe pod va avea 22,00 metri și va fi alcătuită din 4 benzi de circulație de câte 3,50 m lățime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lățime, două acostamente de 1,50 m lățime și o zona mediană cu lățimea de 3,00m. La acestea se adaugă, de o parte și de altă, 2 benzi adiționale pentru trafic pietonal, biciclete și întreținere, trotuarele având de câte 2,80 m fiecare.