Propunerile ASF, Asociației Brokerilor și PwC pentru modificarea Codului fiscal ce va intra în vigoare în 2019

​Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va prezenta, în toamnă, proiectele ce vizează modificarea Codului Fiscal și a celui de Procedură Fiscală. Mediul de afaceri și instituțiile din România au trimis propunerile și au discutat cu Ministerul pe marginea acestora. Printre cei care au depus se află Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Brokerilor și PwC.

Unele persoane fizice care sosesc în România nu mai sunt rezidente fiscal în țara din care au plecat, din momentul în care au părăsit-o, dar țara noastră le înregistrează după șase luni.

În acest sens, PwC a propus Ministerului Finanțelor, în privința modificărilor care se fac la Codul Fiscal, să se întâmple acest lucru din momentul în care au ajuns în țară.

“Se dorește clarificarea prevederilor privind rezidența fiscală a persoanelor fizice întrucât în prezent practica și interpretarea diverselor organe fiscale nu este unitară. În plus, există situații în care persoanele fizice străine care sosesc în România, nu mai sunt rezidente fiscal în țara de unde sosesc începând cu data părăsirii țării respective. Ori, dacă aceste persoane devin rezidente fiscal în Romania abia începând cu a184-a zi de prezență în România, înseamnă că există o perioadă de 183 zile în care aceste persoane nu sunt rezidente fiscal nicăieri”, menționează compania în motivarea propunerii.

Această modificare este susținută și de Camera Consultanților Fiscali.

Asociația Brokerilor vrea ca țara în care este înregistrat intermediarul prin care se realizează tranzacția (prin care o persoană realizează venituri din străinătate obținute în cazul transferului titlurilor de valoare n.r.) să reprezinte criteriul pentru determinarea țării de proveniență a veniturilor.

Organizația a dat ca exemplu, în motivare, faptul că dacă un contribuabil rezident român tranzacționează la Bursa din Londra acțiuni ale unei companii românești, printr-un intermediar înregistrat în UK, acestea vor fi considerate venituri din România și sunt supuse impozitării în România. Dacă însă aceeași tranzacție este realizată de un nerezident, veniturile nu sunt impozabile în România.

Dacă un contribuabil rezident român tranzacționează la Bursa de Valori București acțiuni ale unor companii americane, printr-un intermediar român, veniturile nu sunt considerate a fi din România.

„Deoarece tranzacțiile în cadrul pieței de capital se desfășoară numai prin intermediar autorizat, în baza unui contract pe care contribuabilul investitor îl are cu intermediarul, iar veniturile sunt primite de la intermediar, propunem ca țara în care este înregistrat intermediarul prin care se realizează tranzacția să reprezinte criteriul pentru determinarea țării de proveniență a veniturilor. Avem în vedere și că, pentru veniturile realizate printr-un intermediar român, acesta are și obligația de a determina câștigul/pierderea, de a informa clientul privind câștigul net/pierderea netă anuală și de a declara aceste informații la ANAF pentru fiecare client (declaratia 205), conform Art. 94, 95 și 96. Propunerea ține cont și de cerințele reglementărilor europene și naționale privitoare la piața de capital, legate de cea mai bună execuție („best execution”), care obligă intermediarii să execute o tranzacție în locul de tranzacționare care oferă cele mai bune condiții de piață, în situația în care instrumentul financiar se tranzacționează pe mai multe piețe”, spune Asociația, conform unui document al Ministerului Finanțelor Publice.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a propus ca veniturile realizate din deţinerea şi transferul titlurilor de participare, definite de legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv specializate în investiţii în instrumente financiare care atestă datoria publică a statului, precum şi a unităţilor administrativ teritoriale să nu fie impozitate. Pentru a fi clasificate în această categorie, organismele de plasament colectiv trebuie să investească minim 75% din active în instrumente financiare care atestă datoria publică a statului român, precum şi a unităţilor administrativ teritoriale din România.

„Propunem acelaşi tratament fiscal pentru fondurile de investiţii ce realizează plasamente preponderent în titluri de stat (care sunt scutite de impozit). Codul fiscal actual creează un tratament discriminatoriu între cele două categorii de instrumente, fapt ce descurajează investiţia persoanelor fizice în titluri de stat prin intermediul fondurilor de investiţii. Considerăm că o astfel de măsură ar contribui în creşterea interesului populaţiei pentru investiţia în titluri de stat, prin intermediul fondurilor de investiţii”, spune ASF.

Totodată pentru MFP ar fi o formă mult mai facilă de distribuţie a titlurilor de stat către persoanele fizice, beneficiind de reţelele de distribuţie ale administratorilor de fonduri.

Conform Autorității de Supraveghere Financiară, o astfel de măsură ar avea drept efect stimularea investiţiilor pe termen lung, diversificarea surselor de finanţare a economiei prin creşterea ponderii investiţiilor în unităţi de fond, acţiuni şi obligaţiuni corporative, asigurarea unor surse stabile de finanţare pentru economie, precum şi susţinerea creşterii economice. De asemenea măsura ar putea genera un avantaj competitiv României faţă de ţările din regiune.