Psihologul Daniel David, despre pelerinajul-fenomen: Oamenii care se indreapta spre Arsenie Boca nu sunt de acelasi profil psihologic. Unii au o incarcatura teologica, altii aluneca in superstitie, altii sunt acolo doar cu scopuri mercantile
Mii de oameni sunt asteptati astazi la Manastirea Prislop, pentru a comemora 26 de ani de la moartea parintelui Arsenie Boca. „Oamenii au nevoie de sens si semnificatie in viata pentru a fi sanatosi mintal si fericiti”, a explicat pentru HotNews.ro psihologul Daniel David, coordonatorul lucrarii „Psihologia Poporului Roman”. Acesta a precizat, insa, ca „oamenii care se indreapta spre Arsenie Boca nu sunt de acelasi profil psihologic. Unii au o incarcatura teologica in aceasta cautare, altii aluneca in superstitie si spectacol, iar altii sunt acolo doar cu scopuri mercantile. Toti acestia sunt insa legati de cautarea sensului si semnificatiei vietii, fie acestea mai teologice, mai superstitioase sau mai mercantile”.
Autoritatile se asteapta la o participare masiva la Manastirea Prislop, la comemorarea a 26 de ani de la moartea parintelui Arsenie Boca. Peste o suta de jandarmi, politisti si pompieri vor asigura masurile de ordine si siguranta, anunta Inspectoratul Judetean de Jandarmi Hunedoara, citat de Mediafax. Potrivit sursei citate, anul trecut peste 40.000 de oameni au participat la pelerinaj.
Rep: Cum se explica pelerinajul acesta, faptul ca Arsenie Boca strange un numar atat de mare de oameni care pornesc ritualic pe urmele sale?
Daniel David: Oamenii au nevoie de sens si semnificatie in viata pentru a fi sanatosi mintal si fericiti. Unele popoare isi gasesc major sensul si semnificatia in institutii si modele seculare. Asa cum am aratat in monografia despre psihologia romanilor (David, D., 2015, Psihologia poporului roman. Profilul psihologic al romanilor intr-o monografie cognitiv-experimentala. Editura Polirom: Iasi), romanii sunt insa foarte religiosi, asa ca, in mod natural, multi dintre ei cauta sensul si semnificatia in institutii si modele religioase. Dar religiozitatea noastra nu este una foarte bine incarcata teologic, asa ca in cadrul contextului religios multe goluri sunt acoperite de superstitii. Aceste superstitii sunt incurajate si de „atitudinea spectacol/hedonism” (ex. mai multa „viata placuta” decat „viata buna si cu sens”), atitudine care adesea este incurajata de contextul psihocultural in care ne-am integrat ca tara (ex. spatiul vestic).
Acestea fiind spuse, trebuie insa sa punctam imediat ca oamenii care se indreapta spre Arsenie Boca nu sunt de acelasi profil psihologic. Unii au o incarcatura teologica in aceasta cautare, altii aluneca in superstitie si spectacol, iar altii sunt acolo doar cu scopuri mercantile. Toti acestia sunt insa legati de cautarea sensului si semnificatiei vietii, fie acestea mai teologice, mai superstitioase sau mai mercantile.
Rep: Are legatura dimensiunea acestor pelerinaje cu pierderea increderii in Biserica Ortodoxa?
Daniel David: Nu cred ca este vorba de pierderea increderii in Biserica Ortodoxa Romana (BOR). Cred insa ca oamenii asteapta un alt tip de implicare de la BOR, care sa prinda si intr-un context psihocultural mai emancipativ, faza in care se afla romanii. Sunt convins ca atunci cand BOR va intelege aceste mecanisme si schimbari psihoculturale prin care trecem isi va gasi reactia adecvata, stiind sa combine modernitatea cu traditionalismul. Asa a facut de-a lungul vremurilor si s-a adaptat bine: iata, romanii sunt inca unul dintre popoarele lumii cu cel mai inalt nivel de religiozitate, chiar daca intre religiozitatea noastra si BOR se infiltreaza adesea si continuturi neteologice.
Rep: Existe efecte ale unor astfel de pelerinaje?
Daniel David: Da, pe plan religios poate creste atractivitatea religiei (ex. prin discutiile pe care le starnesc intre oameni si in massmedia), dar poate scadea incarcatura ei teologica (ex. discutiile aluneca in superstitii). De aceea am spus ca BOR are o misiune fundamentala in Romania, de a ᅡumpleᅡ cu continut teologic religiozitatea mare a romanilor, in dauna superstitiei/vrajitoriei/astrologiei.
Nu vreau sa schimb focalizarea textului si sa provoc discutii intre diversi cititori despre rolul continutului teolologic in societatea moderna (am scris despre asta si spatiul ar trebui sa fie mai lung pentru o asemenea discutie), dar cu siguranta, spre deosebire de superstitie/vrajitorie/astrologie, continutul teolologic vine cu o morala explicita care ne poate ajuta in reglarea comportamentului social, reglare care in cazul romanilor nu duce la disciplina si respectarea regulilor pe care le clamam ca model cultural-ideal.