Sari direct la conținut
UPDATE

Război în Ucraina, ziua 1191: „Umblă cu mâța-n sac”. Kievul se teme că discuţiile sunt o nouă tactică a Rusiei de a trage de timp şi de a cuceri noi teritorii / Strategia cu care Ucraina vrea să reziste ofensivei de vară a trupelor Moscovei

HotNews.ro
Război în Ucraina, ziua 1191: „Umblă cu mâța-n sac”. Kievul se teme că discuţiile sunt o nouă tactică a Rusiei de a trage de timp şi de a cuceri noi teritorii / Strategia cu care Ucraina vrea să reziste ofensivei de vară a trupelor Moscovei
Delegațiile Rusiei și Ucrainei s-au întâlnit la Palatul Dolmabahce din Istanbul, Turcia, vineri, 16 mai 2025. Credit: Ramil Sitdikov / AP / Profimedia

Kievul suspectează că Rusia a convocat următoarea reuniune între cele două părţi, luni, la Istanbul, pentru a calma nerăbdarea preşedintelui american Donald Trump şi a continua să câştige timp pentru a cuceri mai mult teritoriu în Ucraina, în special în regiunea de frontieră Sumî, lângă care ruşii îşi consolidează forţele pentru a-şi intensifica atacurile.

Evoluțiile de joi, ziua 1191 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

„O altă înşelătorie rusească” – acuză preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său de joi seară, reproșând Moscovei că nu a transmis nimănui așa-numitul „memorandum” cu propunerile sale de pace – nici Statelor Unite, nici Ucrainei ori Turciei – în ciuda promisiunilor anterioare de a face acest lucru. Rusia însăși a cerut ca acest document să fie subiectul celei de-a doua întâlniri directe propuse să aibă loc luni, la Istanbul.

„Cuvintele nu funcționează cu Moscova. Chiar și așa-numitul „memorandum” pe care l-au promis și pe care se presupune că l-au pregătit timp de mai bine de o săptămână – nimeni nu l-a văzut încă. Nu a fost transmis Ucrainei. Nu a fost transmis partenerilor noștri. Nici măcar Turcia, țara care a găzduit prima reuniune, nu a primit noua agendă a discuțiilor. Și asta în ciuda promisiunilor contrare – mai ales față de Statele Unite și președintele Trump. O altă înșelătorie rusească”, a spus Zelenski, adăugând că rușii fac tot posibilul pentru a face ca aceste reuniuni să fie lipsite de sens.

Rusia va păstra aceeaşi delegaţie pentru runda a doua de negocieri cu Ucraina, a precizat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, conform Reuters.

Rusia a propus desfăşurarea următoarei runde de negocieri directe cu Ucraina în ziua de luni, 2 iunie, tot la Istanbul.

Delegaţia rusă pentru prima reuniune, din data de 16 mai, a fost condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski şi a mai inclus un diplomat de rang înalt şi responsabili din armată şi serviciile de informaţii. De partea cealaltă, delegaţia ucraineană a fost condusă de ministrul apărării, Rustem Umerov, din ea mai făcând parte responsabili din armată şi din serviciile secrete.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz în timpul vizitei la Berlin şi despre rachetele Taurus, solicitate de Ucraina pentru a putea lovi în profunzime instalaţii militare şi infrastructuri logistice ale armatei ruse.

„Chestiunea legată de Taurus a fost discutată în întâlnirea faţă în faţă între mine şi cancelar”, a spus Zelenski la postul german RTL. „Se lucrează în această direcţie, dar am convenit amândoi să nu discutăm public această chestiune în viitor”, a adăugat preşedintele ucrainean, asigurând că va respecta această promisiune.

Nu există niciun semn că Rusia se pregătește să repornească centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a afirmat joi un oficial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organul de supraveghere nucleară al ONU, scrie Agerpres citând Reuters. Reacția vine după ce Ucraina a reclamat că sunt informații că Rusia se pregătește să o conecteze la rețeaua sa de energie.

Zaporojie, care este controlată de Rusia, este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Cele șase reactoare ale sale au fost oprite, în condițiile în care în jurul ei războiul continuă. AIEA a cerut o încetare a focului, după care ar putea fi luate măsuri de îmbunătățire a resurselor de apă și energie externă necesare pentru răcirea combustibilului nuclear.

Un oficial ucrainean a afirmat miercuri că țara sa a protestat pe lângă AIEA în legătură cu informații conform cărora Rusia construiește linii electrice pentru a conecta centrala Zaporojie la propria rețea. Marți, New York Times a citat un nou raport al Greenpeace care constata că Rusia a construit peste 80 de km de linii electrice între orașele ucrainene ocupate Mariupol și Berdiansk.

Rusia, împreună cu noii săi aliaţi africani ce au îndepărtat Franţa din regiunea Sahel, acuză Ucraina că antrenează şi înarmează cu arme occidentale grupări teroriste care operează în această regiune.

„Regimul de la Kiev acţionează pentru subminarea păcii şi securităţii continentului, cooperând cu grupări teroriste în ţările din Sahel, în special prin organizarea şi instruirea combatanţilor”, a afirmat joi Tatiana Dovgalenko, responsabila pentru cooperarea cu ţările africane din Ministerul rus de Externe, vorbind la al XIII-lea Summit Internaţional de Securitate de la Moscova, scrie Agerpres.

Anul trecut, Niger, Mali şi Burkina Faso au format o confederaţie, Alianţa Statelor din Sahel (AES), axată pe securitate şi apărare în această regiune unde acţionează grupări jihadiste. În urma unor lovituri de stat militare, aceste ţări au rupt acordurile de securitate cu Franţa şi au constrâns-o pe să-şi retragă trupele din regiunea unde avea o prezenţă istorică în fostele sale colonii africane.

După ce s-au îndepărtat de Franţa şi de Occident în general, aceste ţări africane s-au orientat către Rusia, care le-a oferit asistenţă cu ajutorul unor grupări de mercenari, în special gruparea Wagner, şi care în prezent îşi sporeşte cooperarea militară cu ţările din Sahel cărora le furnizează echipamente militare şi le instruieşte trupe.

După ce i-a scos de pe lista neagră cu organizații teroriste, Rusia îi invită pe talibani să participe la Summitul de Securitate de la Moscova

Mișcarea talibanilor participă în premieră la Summitul Internațional de Securitate de la Moscova, în urma deciziei Rusiei de a retrage talibanii de pe lista sa cu organizații teroriste, a declarat joi secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fostul ministru al apărării Serghei Șoigu.

Rănit de un balcon prăbușit în centrul Kievului, un regizor american denunță o „iresponsabilitate” – VIDEO

Christopher Walters, un cineast american care documentează războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a fost rănit după ce un balcon a căzut peste el în centrul Kievului, a povestit regizorul, într-un material video publicat joi în mediul online.

Cu cât a contribuit Coreea de Nord la efortul de război al Rusiei. Raport realizat de experți din 11 țări

Coreea de Nord a făcut posibil ca Rusia să-şi sporească atacurile cu rachete împotriva infrastructurii esenţiale din Ucraina şi a furnizat peste 2.000 de containere de muniţii începând din septembrie 2023, indică un raport al Multilateral Sanctions Monitoring Team (MSMT), un grup format din 11 state membre ale Naţiunilor Unite.

„Industria militară sârbă încearcă să tragă Rusia pe la spate”: Spionajul rusesc lansează un atac dur la adresa Belgradului

Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) acuză companiile sârbe de armament că furnizează în continuare muniții Ucrainei „în ciuda «neutralității» declarate de Belgrad la nivel oficial”. SVR susține că livrările sunt efectuate folosind certificate de destinatar final false și prin intermediul unor țări intermediare, inclusiv Republica Cehă, Polonia și Bulgaria.

Kremlinul vrea ca Ucraina să dea un răspuns ofertei pentru negocierile din Turcia, dar respinge ferm o solicitare. „Trebuie să confirmați sau să faceți opusul”

Kremlinul a transmis joi că încă așteaptă confirmarea participării Kievului la a doua rundă de negocieri, propusă pentru săptămâna viitoare la Istanbul, în Turcia, unde îi va prezenta părții ucrainene condițiile Rusiei pentru un acord de pace.

Kievul nu a refuzat întâlnirea, dar a subliniat miercuri că dorește să cunoască în avans conținutul „memorandumului” rusesc destinat să stabilească condițiile Moscovei pentru a se ajunge la un acord de pace durabilă. Peskov a respins joi „cererea” Kievului și a calificat poziția Ucrainei drept „neconstructivă”.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat joi, la Conferinţa de acţiune politică conservatoare (CPAC) organizată la Budapesta, că agenda sa patriotică, spre deosebire de „planul liberal pro-război”, este „în primul rând îndreptată spre pace”.

„Nu vrem un nou front de est şi nu avem nevoie nici de apartenenţa Ucrainei la Uniunea Europeană”, a spus Viktor Orban, potrivit căruia accelerarea aderării Ucrainei reprezintă „o scuză convenabilă pentru reorganizarea pro-război a Europei”.

„Zidul de drone”: strategia cu care Ucraina vrea să reziste ofensivei de vară a trupelor Moscovei

Ucrainenii încearcă să-și extindă propria industrie de drone pentru a crea coridoare defensive de-a lungul secțiunilor cheie ale liniei frontului, numite „ziduri de drone”, scrie CNN.

Rusia a intensificat atacurile cu rachete și drone în toată Ucraina în această lună, în încercarea de a submina moralul ucrainenilor, dar intensifică și atacurile terestre în multe zone de-a lungul frontului, potrivit oficialilor și analiștilor ucraineni.

Fost comandant militar rus, implicat în asediul sângeros asupra Mariupolului, a murit după detonarea unei grenade

Un fost ofițer rus, care a coordonat operațiunile aeriene în timpul asediului orașului Mariupol din Ucraina și care ulterior a preluat funcția de viceprimar în orașul Stavropol, în sud-vestul Rusiei, a murit într-o explozie cu grenadă petrecută în timpul nopții, au anunțat joi autoritățile ruse, conform The Moscow Times.

Kievul se teme că discuţiile sunt o nouă tactică a Rusiei de a trage de timp

Kievul suspectează că Rusia a convocat următoarea reuniune la Istanbul pentru a calma nerăbdarea preşedintelui american Donald Trump şi a continua să câştige timp pentru a cuceri mai mult teritoriu în Ucraina, în special în regiunea de frontieră Sumî, lângă care ruşii îşi consolidează forţele pentru a-şi intensifica atacurile.

După ce Kievul a acceptat propunerea Kremlinului de a organiza următoarea rundă de contacte, pe 2 iunie, la Istanbul, privind armistiţiul de cel puţin 30 de zile solicitat de Ucraina, mai mulţi lideri ucraineni au cerut Moscovei să prezinte memorandumul cu condiţiile sale pentru armistiţiu înainte de întâlnire, astfel încât partea ucraineană să-l poată studia, iar întâlnirea să producă rezultate concrete de data aceasta, relatează EFE și Agerpres.

Ucrainenii – care şi-au transmis deja poziţia în scris Kremlinului şi SUA – se tem că utilitatea reuniunii se va limita la livrarea documentului şi că reuniunea va conduce la un nou proces de aşteptare fără rezultate, la fel cum s-a întâmplat după prima reuniune de la Istanbul în 16 mai, când ruşii au anunţat că vor prezenta condiţiile pentru armistiţiu pe care nu le-au transmis încă.

„Cum poate reuniunea să dea rezultate dacă ei (ruşii) umblă cu mâța în sac”, a rezumat pe X sentimentele ucrainenilor purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Gheorghi Tihii.

La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că ucrainenii speră să primească din timp memorandumul rus, astfel încât reuniunea să nu fie lipsită de conţinut şi să permită progrese în vederea încheierii războiului.

Ministrul Umerov, care conduce delegaţia ucraineană la discuţii, a declarat că Kremlinul are la dispoziţie patru zile înainte de plecarea sa (în Turcia) pentru a trimite documentul, astfel încât ucrainenii să îl poată examina în prealabil.

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a adoptat aceeaşi linie. „De ce să aşteptăm până luni?”, a scris el pe X, exprimându-şi îngrijorarea că Moscova încearcă să boicoteze reuniunea, împiedicându-i pe ucraineni să se pregătească.

Citește și
Ucraina transmite că este pregătită pentru negocieri cu Rusia, dar vrea să știe înainte care sunt cererile sale: „Aşteptăm memorandumul”

Între timp, Rusia adună zeci de mii de soldaţi lângă regiunea ucraineană de graniță Sumî

În paralel cu ultima sa mişcare diplomatică – care survine după ce Donald Trump l-a avertizat pe preşedintele rus Vladimir Putin că „se joacă cu focul” continuând să atace Ucraina în loc să se aşeze la masa tratativelor – armata rusă a adunat aproximativ 50. 000 de soldaţi lângă regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, a avertizat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski.

Intenţia Moscovei – potrivit lui Zelenski – este de a lansa noi operaţiuni ofensive de pe teritoriul rus împotriva Sumî pentru a captura mai mult teritoriu şi de a se apropia de obiectivul recent declarat al lui Putin privind crearea unui „cordon sanitar” de 10 kilometri adâncime în teritoriul ucrainean.

Semnalul de alarmă tras de Zelenski a fost preluat de purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră ucrainene, Andrii Demcenko, care a declarat joi că Rusia dispune de suficiente trupe şi echipamente militare în regiunea Kursk, care se învecinează cu Sumî, pentru a ataca de peste graniţă.

Rusia a cucerit în ultimele săptămâni patru sate din regiune Sumî, unde se duc lupte şi pentru controlul altor localităţi din zona adiacentă frontierei.

Zelenski a mai spus că ruşii încearcă să câştige teren în regiunea Doneţk din estul Ucrainei şi să extindă ostilităţile de acolo în regiunea vecină Dnipropetrovsk (centru), unde trupele ruse nu au intrat încă.

Extinderea luptelor la o altă regiune ucraineană ar consolida poziţia Moscovei în negocierile pe care Putin le amână acum, notează EFE.

În timp ce Moscova recrutează între 40.000 şi 45.000 de soldaţi în fiecare lună, Ucraina mobilizează între 25.000 şi 27.000 de combatanţi suplimentar la fiecare 30 de zile, conform Kievului.

Ce așteaptă Putin „în scris”

Rusia, ca parte a propunerilor sale de pace, doreşte mecanisme obligatorii din punct de vedere juridic pentru a garanta nereluarea conflictului în Ucraina, a declarat joi Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenţia de presă de stat TASS, potrivit Reuters.

Kievul – potrivit MAE rus – este conştient de poziţia Moscovei conform căreia o soluţionare finală este posibilă numai dacă „cauzele profunde” ale conflictului sunt complet eliminate.

După ce a vorbit cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unei încetări a focului. Rusia a declarat că în prezent redactează versiunea sa a memorandumului şi nu poate estima cât timp va dura aceasta.

Condiţiile preşedintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina cuprind cerinţa ca liderii occidentali să se angajeze în scris să stopeze extinderea NATO spre Est şi să ridice o parte din sancţiunile impuse Rusiei, a relatat miercuri Reuters, citând trei surse ruse apropiate negocierilor.

Cele trei surse ruseşti au declarat că Putin doreşte un angajament „în scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianţa NATO condusă de SUA spre est – ceea ce înseamnă excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova şi a altor foste republici sovietice. Rusia doreşte, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ridicarea unora dintre sancţiunile occidentale, o rezolvare a problemei activelor suverane ruseşti îngheţate în Occident şi protecţia vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina, între altele.

Scurtă recapitulare a informațiilor recente:

Evenimentele de miercuri, ziua 1190 a agresiunii ruse, au fost LIVE aici

Oameni Fericiți. Medici Buni MedLife
INTERVIURILE HotNews.ro