Răzvan Nicolescu (Deloitte). Termoficarea în București e esențială și pentru aprovizionarea cu energie electrică a orașului
Sistemul de încălzire centralizată în București este într-o situație critică, iar anul acesta vor fi probabil avarii pe arii mai extinse decât iarna trecută. Pe de altă parte, prăbușirea necontrolată a termoficării în capitală ar fi de neconceput – deși un risc real, dacă nu se face nimic în următorii ani, din cauza rețelei ciuruite și a lipsei investițiilor în capacitățile de producție de energie. Sunt 560.000 de apartamente branșate, în București deconectările sunt de doar 5%-7% față de anul 1990, iar teoretic o avarie sistemică ar însemna lipsa totală de alternative pentru toți în afară de 10-15.000 care, poate, și-ar putea instala o centrală proprie rapid în câteva luni. De asemenea, chiar dacă ar exista un program prin care să se faciliteze achiziția de centrale de apartament, rețeaua de gaze actuală pur și simplu nu ar face față, în niciun caz pe termen scurt. Am vorbit foarte pe scurt despre aceste probleme cu dl. Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, fost Ministru al Energiei.
În strategia energetică elaborată în 2015-2016, cât de importante sunt centralele ELCEN (Electrocentrale Bucuresti) pentru sectorul energiei electrice? Ce investiții erau necesare și în ce masură sunt ele afectate de blocajul actual?
Sunt foarte importante pentru aprovizionarea cu energie electrică și termică a orașului București. Investițiile necesare sunt în modernizare, respectarea standardelor de mediu și imbunătățirea eficienței.
Nota mea: Pe timp de iarnă, vârful de consum de energie electrică în București este de 700-800 MW, iar ELCEN produce 600 MW. Consumul de energie electrică în București a crescut foarte mult în ultimele trei decenii, dar infrastructura n-a ținut pasul. Teoretic, dacă ar dispărea sistemul de încălzire centralizată, ar exista probleme majore de securitate energetică pentru București, din cauza lipsei investițiilor în centrale de producere, în rețeaua Transelectrica și în rețelele de distribuție. Inelul de 400 kV în jurul Bucureștiului, care ar fi necesar pentru a aduce energie și din alte zone, este nefinalizat, iar stațiile de transformare sunt de asemenea învechite.
Cât din business-ul ELCEN din București, din cifra de afaceri, este energia termică furnizată RADET? Are ELCEN posibilitatea de a supraviețui fără această energie termică?
În ultimul timp, datorită creșterii prețurilor la energie electrică lucrurile s-au mai echilibrat între cele două surse de venit. Este nevoie de o analiză profundă pentru a spune dacă Elcen poate supraviețui sau nu fără veniturile din termie. La prima vedere, răspunsul este nu.
Nota mea: În prezent, veniturile ELCEN sunt cca 50%-50% din electric și termic; în alte cuvinte, puțin probabil ca ELCEN să poată funcționa fără vânzarea de energie termică.
În ce măsură divizarea ELCEN în 2014 în Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Constanța și Electrocentrale Titan, contestată în instanță, îngreunează azi transferul sursei de încălzire la primăriile București și Constanța, pentru administrarea integrată a serviciului?
Instanța nu a blocat divizarea și nu a considerat-o ilegală. Există niște litigii care vor urma căile legale de rezolvare. Pentru ca transferul să se finalizeze este nevoie de voință din partea Guvernului, dar și a autorităților. Intrarea Elcen în insolvență cred că a fost o greșeală care îngreunează situația.
Nota mea: De-a lungul timpului, s-au încercat diverse formule de restructurare a serviciului de încălzire centralizată în orașele unde sursa de energie termică (CET-uri) depindeau de guvern (azi, Ministerul Energiei), iar rețelele de autoritățile locale. În 2014, ELCEN de atunci a fost divizat în Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța (CET Palas) și Electrocentrale Titan, în vederea unor transferuri către autoritățile locale din București și Constanța a capacității de producere de agent termic, astfel încât și responsabilitatea integrală pentru încălzire, serviciu eminamente local, să țină de autoritățile locale. În divizarea ELCEN, o parte din activele și pasivele contabile s-au împărțit într-un mod contestat ulterior. De pildă, datoriile RADET Constanța, creanțe ale ELCEN înainte de divizare, au fost alocate nu Electrocentrale Constanța, ci împărțite între toate cele 3 companii rezultate din diviziune – Electrocentrale București, Electrocentrale Constanța și Electrocentrale Titan (diviziune asimetrică). Dar o parte din sumele datorate de RADET Constanța constau din datorii vechi pentru plata căldurii cauzate de faptul că tocmai guvernul central (Ministerul Finanțelor) nu plătise subvenții la care se angajase înainte de 2013; s-a ajuns astfel ca RADET Constanța să datoreze bani către Titan și ELCEN București, datorii vechi dinainte de 2013 plus penalități, cauzate parțial tocmai de neplata unor subvenții promise de guvernul central, de care ține și ELCEN. RADET Constanța a solicitat anularea datoriilor și penalităților, dar și a procesului de divizare asimetrică a ELCEN. A pierdut în chestiunea divizării, iar în problema datoriilor, instanța a dispus definitiv pe 14 octombrie 2019 încetarea judecății, din cauză că RADET Constanța e în procedură de insolvență și creanțele și datoriile trebuie reglate în cadrul acestei proceduri.
Vezi dialogurile anterioare pe subiect:
Dialoguri ”la cald” (V) – Claudiu Crețu, ELCEN. Vom mai avea căldură la iarnă în București?
Dialoguri ”la cald” (I) – Ana Maria Icătoiu. Cum ne încălzim la iarnă?
INTERVIURILE HotNews.ro