Reacția Comisiei Europene la cazul Mădălinei Gavrilescu, amenințată cu expulzarea din Italia: Măsurile trebuie să respecte principiul proporționalității

Reprezentanţa Comisiei Europene din Italia precizează, într-un răspuns legat de cazul româncei expulzate din Peninsulă și remis HotNews.ro, că astfel de măsuri „trebuie să respecte principiul proporționalității și trebuie să se bazeze exclusiv pe comportamentul personal” care trebuie să „constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă”.

„Măsurile luate din motive de ordine publică sau de siguranță publică trebuie să respecte principiul proporționalității și trebuie să se bazeze exclusiv pe comportamentul personal, care trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății”, se arată în răspunsul primit la solicitarea HotNews.ro.

O reacție a venit și din partea Partidului Mișcarea Populară, care cere convocarea la MAE a ambasadorului Italiei la București.

„Cazul Gavrilescu a fost posibil și datorită slugărniciei autorităţilor de la Bucureşti faţă de extremişti, în contextul în care Carmen Dan l-a primit la București pe Matteo Salvini ca pe politician de mare anvergură”, crede Eugen Tomac, președintele PMP.

Pe 15 ianuarie, carabinierii din Roma au convocat-o pe Mădălina Gavrilescu, o româncă de 39 de ani, la secţia de poliţie. Aici i-au dat un ordin de expulzare şi interdicţia de a intra, timp de cinci ani, pe teritoriul italian. Autorităţile îi impun ca, până pe 15 februarie, să părăsească Italia, ţara unde locuieşte de 10 ani şi pe care o consideră “casa ei”. Mădălina Gavrilescu nu are nicio condamnare judiciară, nu a fost niciodată învinovăţită în vreun proces şi nu are cazier.

Iată mai jos răspunsul Reprezentanţei Comisiei Europene din Italia:

„Fiecare cetățean UE are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva anumitor restricții și condiții (articolul 21, paragraful 1, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene). Aceste limitări și condiții sunt definite în Directiva 2004/38 / CE privind dreptul cetățenilor Uniunii și membrii familiilor acestora la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre.

Pentru a beneficia de dreptul de ședere pe teritoriul unui alt stat membru pentru mai mult de trei luni, fiecare cetățean al UE trebuie să îndeplinească condițiile de ședere în Directiva 2004/38 / CE. Aceasta înseamnă că acesta trebuie să fie angajat sau independent, student, sau să dispună de resurse suficiente pentru a evita să devină o povară pentru sistemul de asistență socială al statului membru. În cazul în care un cetățean al UE își pierde locul de muncă, acesta poate rămâne în anumite circumstanțe și, dacă nu mai îndeplinește cerințele, autoritățile naționale pot cere eliminarea acestuia.

Cetățenii UE și membrii familiilor acestora nu beneficiază, prin urmare, de imunitate absolută de expulzare. În special, statele membre pot limita libera circulație a cetățenilor UE sau a membrilor familiilor acestora din motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică. Aceste limitări pot fi considerate respingere, detenție, expulzare sau interdicție de intrare.

Autoritățile naționale care încearcă să restrângă dreptul la libera circulație a cetățenilor UE trebuie să aplice în continuare anumite garanții. Măsurile luate din motive de ordine publică sau de siguranță publică trebuie să respecte principiul proporționalității și trebuie să se bazeze exclusiv pe comportamentul personal, care trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății. Prin urmare, nu este contrară legislației UE privind libera circulație a cetățenilor de a deține un cetățean al UE și de a-l expulza, cu condiția respectării anumitor garanții.

Pentru a decide dacă să expulzeze un cetățean al UE, statele membre pot lua în considerare condamnările penale, dar numai în măsura în care circumstanțele care au dus la această condamnare indică existența unui comportament personal care reprezintă o amenințare pentru ordinea publică. Autoritățile trebuie să își bazeze decizia pe o evaluare a comportamentului viitor al persoanei vizate. Natura și numărul condamnărilor anterioare trebuie să constituie un element important al acestei evaluări, iar atenția trebuie acordată gravității și frecvenței infracțiunilor comise”.

PMP cere convocarea ambasadorului Italiei la București

PMP cere ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, să îl convoace la sediul MAE pe ambasadorul Italiei la București, Marco Giungi, și să îi solicite acestuia „încetarea abuzurilor comise de autoritățile italiene față de românii din Italia, inclusiv anularea ordinului de expulzare a româncei Mădălinei Gavrilescu, ordin emis pe motiv de participare la manifestații neautorizate”.

PMP îi mai cere ministrului Meleșcanu să trimită, în regim de urgență, o sesizare către Comisia Europeană cu privire la încălcarea de către Guvernul de la Roma a legislaţiei europene care prevede dreptul la liberă circulaţie şi muncă.

„Este absolut revoltător că autoritățile române nu au nicio reacţie faţă de acest abuz clar, cum de altfel nu au avut nici față de alte abuzuri ale populiștilor xenofobi din Italia la adresa românilor. Cazul Gavrilescu a fost posibil și datorită slugărniciei autorităţilor de la Bucureşti faţă de extremişti, în contextul în care Carmen Dan l-a primit la București pe Matteo Salvini ca pe politician de mare anvergură. Oare PSD-iştii se pregătesc să migreze, după alegerile europarlamentare, în grupul extremiştilor, alături de Salvini?”, afirmă Eugen Tomac, președintele PMP, citat într-un comunicat.

În opinia liderului PMP, „cazul Gavrilescu demonstrează ipocrizia uriaşă a autorităţilor italiene. Vicepremierul italian Luigi Di Maio se pozează cu liderii „vestelor galbene” și susține că cetățenii au dreptul să protesteze împotriva condiţiilor de trai, ceea ce declanşează un scandal diplomatic fără precedent cu Franţa. Pe de altă parte, când o româncă precum Mădălina Gavrilescu face exact acelaşi lucru, o expulzează rapid”.

„Este un dublu standard de neacceptat, care dovedeşte că populismul extremist, fie el de stânga – Di Maio sau de dreapta – Salvini, reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa românilor care trăiesc în Italia și la adresa proiectului european”, a concluzionat președintele PMP.