Restantele romanilor la banci, o problema reala a economiei

Una dintre cele mai mari probleme pe care aceasta criza le va genera este legata de posibilele pierderi pe care bancile le vor inregistra datorita celor care au contractat un credit, iar acum nu isi mai pot plati ratele.

Cu ceva timp in urma, am scris ca situatia restantelor pe care romanii le inregistreaza la banci este una ingrijoratoare nu atat datorita nivelului la care au ajuns acestea (2% din total credite), ci prin viteza cu care cresc. Avand in vedere importanta unui sistem bancar sanatos, m-am hotarat sa analizez mai in detaliu evolutia creditelor si a restantelor in ultimii doi ani si sa vad in ce masura exuberanta creditarii de dupa 2004 va afecta sau nu bancile.

In februarie 2007, numarul debitorilor era de aproximativ jumatate de milion in timp de numarul restantierilor nu atingea 45.000, deci mai putin de 9% dintre cei care aveau un credit nu isi plateau ratele la timp. Un an mai tarziu, cifra debitorilor a crescut la 862.000 iar cea a restantierilor inca se pastra la un nivel relativ decent, respectiv 10% din total. Insa, a venit criza iar lucrurile au inceput sa se precipite – in februarie 2009, numarul restantierilor a ajuns la 17.8% din total (184k vs 1031k) iar din octombrie si pana in februarie, bancile au inregistrat peste 60.000 de noi restantieri.

Conform datelor BNR, suma restantelor de tip E (peste 90 de zile – cele mai periculoase) au ajuns sa reprezinte peste jumatate din totalul restantelor, respectiv 400 de milioane de euro. Restantele de tip A reprezinta 16%, B si C cate 11%, iar D 8%.

Dupa cum se poate vedea, in ultimii doi ani cresterea restantelor de tip E a fost una extrem de abrupta ceea ce inseamna ca din punct de vedere calitativ, creditarea a avut foarte mult de suferit de pe urma lejeritatii cu care sistemul bancar a acordat credite.

Ce intelegem din aceste cifre:

• ponderea creditelor restante in total credite este de doar 2% in timp ce ponderea restantierilor in total debitori este de aproape 18%. Acest lucru demonstreaza faptul ca restantierii sunt in primul rand persoane care au contractat sume mici, cel mai probabil prin intermediul creditului cu buletinul. Acestia nu au garantat creditele iar sumele restante vor fi extrem de greu de recuperat de catre banci.
• cresterea ponderii restantelor de tip E in total credite arata faptul ca in urmatoarele luni, valoarea restantelor va exploda din moment de in februarie au fost inregistrate creditele restante in noiembrie ori, in lunile care au urmat, criza a fost mult mai pregnanta. Aceste restante vor deveni vizibile in urmatorul trimestru.
• exista o relatie direct proportionala intre cresterea somajului si cresterea restantelor. In aceste conditii, cu cat somajul va fi mai mare, cu atat bancile vor avea mai multe probleme. Din punctul meu de vedere, situatia se va complica serios daca rata somajului va depasi 7% (acum este 5.4%).

In plus, multe dintre creditele acordate fara garantii au fost asigurate de catre banci impotriva riscului de neplata si prin urmare, este foarte posibil ca in perioada urmatoare societatile de asigurari sa aiba si ele probleme.

Voi continua sa urmaresc indeaproape acest subiect pentru ca de sanatatea sistemului bancar depinde sanatatea economiei iar evolutia restantelor va reprezenta un indicator foarte bun al activitatii economice. Totusi, daca situatia se va inrautati, va prelua statul gunoiul din banci?

Citeste tot articolul si comenteaza pe Khris.ro.