România are potențial să devină unul dintre liderii UE în domeniul biometanului, însă nu are o strategie

România are un uriaș potențial în sectorul gazelor verzi, în special în domeniul biometanului, iar companiile din gaze sunt interesate să dezvolte proiecte în acest segment atât pentru consumul intern al țării, cât și pentru export. Inclusiv companii din afara țării ne bat la ușă. Problema este că România nu are nicio strategie de dezvoltare a acestui sector, atrage atenția Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Un nou pachet legislativ din sectorul energetic spune că toate țările europene trebuie să renunțe la gazele fosile până în 2050. Astfel că singura șansă să utilizăm infrastructura de gaze pe care o avem, de 75.000 de kilometri, este să ne orientăm spre gazele verzi.

În ceea ce privește hidrogenul, unul dintre gazele verzi de care s-a discutat foarte mult în spațiul public, planurile în întreaga Europă au stagnat, întrucât investițiile sunt prea mari, iar infrastructura trebuie modificată.

Însă în ceea ce privește biometanul, acesta se poate injecta în sistemul actual fără nicio problemă, spun reprezentanții companiilor din domeniu.

Potrivit datelor Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), România are potențialul de a deveni al șaselea mare producător de biometan din UE, cu o producție anuală de 2 miliarde de metri cubi.

Biometanul ar putea proveni din utilizarea deșeurilor forestiere, municipale și industriale, culturilor secvențiale, reziduurilor agricole, gunoiului de grajd și nămolului de epurare.

Dărăban (ACUE): „Să nu poți să maximizezi acest potențial este lipsă de viziune”

Pentru că nu există o strategie în acest sector la nivel național, băncile sunt reticente să împrumute companiile pentru acest gen de proiecte.

„O țară care are deja 60.000 de kilometri infrastructură de distribuție, adică 75.000 de kilometri în total, dacă luăm în calcul și conductele de transport, să nu poată să-și maximizeze acest potențial este lipsă de viziune. Îți trebuie o strategie și niște ținte și să folosești infrastructura”, a arătat Dana Dărăban, director executiv al ACUE, într-o întâlnire cu presa.

Potrivit reprezentanților din domeniu, există interes din partea unor companii străine pentru a investi în acest sector în România, însă toată lumea așteaptă o strategie din partea Guvernului. „Sunt 6 proiecte de anvergură ale unei companii germane care vrea să investească în România”, spune reprezentantul unei companii.

Și autoritățile locale, de exemplu cele din județul Brașov, au văzut potențialul și sunt în discuții pentru a implementa astfel de proiecte.

O altă problemă este că ANRE nu recunoaște investițiile în gazele verzi, pe motiv că nu există în metodologie niciun rând care să se refere la aceste gaze.

„ANRE ne-a spus că nu există niciun un paragraf în metodologie prin care se pot recunoaște aceste investiții. Dar cine să facă această metodologie, nu tot cei de la ANRE? Dar nu o fac pentru a nu crește tarifele pentru consumatori”, spune un alt reprezentant al sectorului.

Biometanul este gazul care rezultă din prelucrarea biogazului, pentru a respecta aceiași parametri de calitate solicitați de rețelele de transport și distribuție.

Proiectul strategiei energetice: România este una dintre cele mai puțin dezvoltate piețe de biogaz din UE

„Deși există mai multe facilități de producție a biogazului, utilizat preponderent în cogenerare sau doar producere de energie electrică, în România nu există nicio facilitate de producție a biometanului”, spune proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborat de Ministerul Energiei.

Respectivul proiect de strategie urmează să fie aprobat prin hotărâre de Guvern, însă nu se știe când. Deocamdată tocmai a fost finalizată perioada de dezbatere publică.

Proiectul de strategie subliniază potențialul țării noastre în acest sector, dar nu merge mai departe să propună ceva concret.

„Dat fiind că biometanul și gazul natural de sondă au aceeași compoziție chimică, biometanul poate fi utilizat în rețelele și instalațiile de utilizare existente, fără a fi nevoie de o adaptare specifică a acestora. Datorită dezvoltării sectorului de gaze naturale și a rețelelor aferente, coroborat cu scăderea producției de gaze naturale pe termen lung, infrastructura astfel dezvoltată poate să fie utilizată pentru transportul gazelor verzi, incluzând aici și biometanul”, potrivit documentului.

Analiza Comisiei Europene din 2021 a concluzionat că, în ciuda potențialului semnificativ de producție a biometanului în România, 2 miliarde de metri cubi pe an la orizontul 2030 (având capacitatea de a înlocui aproximativ 80% din importurile actuale de gaz natural cu biometan), România reprezintă una dintre cele mai puțin dezvoltate piețe de biogaz din UE, iar numărul actual de stații de alimentare cu GNC (gaz natural comprimat – n.r.), respectiv trei, nu este suficient pentru a avea o absorbție mai mare de biometan în transport.

Conform unui studiu al Comisiei Europene din anul 2020, la orizontul anului 2050 potențialul tehnic total de producție a biometanului în România, este de aproximativ 65 TWh/an, având ca principale surse de producție: (i) 60% – culturi energetice (ii) 17% – reziduuri forestiere, (iii) 13% – paie, (iv) 7% – gunoi de grajd și (v) 4% – deșeuri biologice, potrivit documentului menționat.