România, în fața unui precedent periculos după prăbușirea dronei rusești la Galați, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului din Washington

Prăbușirea și detonarea unei drone rusești pe blocul din centrul municipiului Galați, în noaptea de joi spre vineri, reprezintă mai mult decât un incident de frontieră, notează experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-o analiză în care subliniază că acesta este primul caz din timpul războiului din Ucraina în care un atac sau o incursiune cu dronă lansată de forțele Moscovei rănește civili pe teritoriul unui stat NATO.

Incidentul din Galați marchează o escaladare cu implicații importante pentru securitatea țării noastre și pentru alianța nord-atlantică, într-un context în care Moscova pare tot mai dispusă să accepte riscul producerii de victime în state membre NATO, potrivit analizei făcute de think tank-ul american cu sediul la Washington.

Ministerul Apărării Naționale a confirmat că o dronă de tip Geran-2, versiunea rusească a dronei iraniene Shahed-136, a pătruns în spațiul aerian românesc și a lovit un bloc de 10 etaje din Galați, aflat la aproximativ șapte kilometri de granița cu Ucraina.

Impactul a provocat un incendiu pe acoperișul blocului și la ultimul etaj, iar o femeie de 53 de ani și băiatul ei de 14 ani au fost răniți. Potrivit autorităților, întreaga încărcătură explozivă a aparatului aerian fără pilot a detonat la impact.

Președintele Nicușor Dan a declarat că în momentul incidentului 43 de drone rusești se îndreptau dinspre est către spațiul aerian românesc, una dintre ele fiind posibil interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană deasupra regiunii Reni, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria înainte de a se prăbuși la Galați.

Șeful statului a subliniat că responsabilitatea aparține integral Rusiei, acuzând Moscova că are un „dispreț total” față de dreptul internațional și pune în pericol siguranța cetățenilor unui stat NATO.

„Cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României”

Incidentul de la Galați „cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, după cum l-a descris Dan, care a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și a anunțat închiderea Consulatului rus de la Constanța ca măsură de represalii.

Experții ISW evaluează că prăbușirea dronei nu poate fi tratată ca un simplu accident, notând că de-a lungul timpului au avut loc mai multe incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc.

De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, aparatele de zbor kamikaze rusești au încălcat spațiul aerian românesc de cel puțin 28 de ori, iar fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României în zeci de cazuri. Totuși, până acum nu au existat victime, aceasta fiind prima oară când în timpul unei incursiuni au fost răniți civili în România sau în orice stat membru NATO.

„Incursiunile tot mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO indică faptul că Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă, în care riscul ca dronele să intre în spațiul aerian al Alianței este considerat un efect secundar acceptabil al atacurilor asupra Ucrainei”, notează analiștii de la ISW.

În plus, susțin experții think-tankului american, Kremlinul pare să accepte acum inclusiv riscul producerii de victime civile în țări NATO drept o consecință tolerabilă a campaniei sale de bombardamente asupra Ucrainei.

În toamna anului trecut, Rusia a încălcat inclusiv spațiul aerian polonez cu zeci de drone, fiind cea mai amplă incursiune de până acum. Atunci a fost pentru prima oară în istorie când NATO a deschis focul pe teritoriul european împotriva tehnicii militare a Rusiei.

Dronele rusești sau cele ucrainene rătăcite au ajuns până acum, în ultimii ani, în cel puțin șase state de pe flancul estic al NATO: Croația, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și România.

De ce nu a fost doborâtă drona de la Galați

Una dintre întrebările ridicate după incident este de ce piloții români nu au reușit să oprească drona înainte de impactul de pe blocul de la Galați, armata ridicând de la sol două avioane F-16 și un elicopter imediat ce s-a dat alarma.

Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a explicat vineri că legislația actuală limitează sever posibilitățile de intervenție ale apărării antiaeriene românești.

Potrivit acestuia, România nu poate desfășura operațiuni care ar putea afecta spațiul aerian al unui stat vecin, inclusiv lansarea unor interceptori care ar putea ajunge deasupra Ucrainei.

De asemenea, el a mai precizat între momentul detectării dronei în spațiul românesc și impact au trecut doar patru minute, un interval insuficient, spune armata, pentru detectare completă, identificare și interceptare în condiții de siguranță.

Militarii români au invocat și riscul ca fragmentele rezultate dintr-o interceptare să producă pagube mai mari decât ar putea produce drona într-o zonă urbană dens populată.

Incidentul de la Galați scoate în evidență limitarea actualei arhitecturi de apărare și NATO ar putea fi forțată să renegocieze mecanisme de cooperare antiaeriană cu Ucraina și Republica Moldova, pentru protejarea civililor, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate, conform analizei ISW.

Narațiunile Moscovei

Potrivit Institului pentru Studiul Războiului, reacția Kremlinului a avut două direcții simultane: negarea responsabilității și intimidarea Occidentului.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat explicit statele europene, afirmând că acestea sunt „participanți direcți” la războiul împotriva Rusiei și avertizând că astfel de incidente „nu vor fi ultimele”.

De la vâftul statului, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea dronei și a sugerat, fără dovezi, că aceasta ar putea fi ucraineană, cerând acces la epavă pentru „verificări”.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a respins categoric speculațiile cu privire la proveniența aparatului de zbor a lansat o invitație pentru ruși. Oficialul a spus că îi așteaptă la Direcția Generală de Informații a Armatei, „unde să își caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia”.

Medvedev face frecvent declarații mai radicale decât alți oficiali ai Kremlinului, dar afirmațiile sale reflectă în continuare amenințări pe care Kremlinul dorește să le facă și pe care Putin le-a transmis în trecut Occidentului.

Și deputații Dumei de Stat ai Rusiei, care adesea acționează ca portavoce pentru liniile retorice ale Kremlinului, au deviat, de asemenea, responsabilitatea Rusiei pentru atac și au acuzat în mod fals Occidentul de escaladarea acțiunilor împotriva Rusiei.

Test pentru NATO

Analiștii americani consideră că aceste reacții fac parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului pentru a transfera vina către Ucraina, de testare a reacției NATO și normalizarea ideii că state membre ale Alianței pot deveni victime colaterale ale războiului din Ucraina.

Kremlinul a observat răspunsurile NATO la incursiunile anterioare ale dronelor rusești în spațiul aerian al țărilor care fac parte din Alianță, și probabil va folosi incidentul de la Galați pentru a testa răspunsul NATO atât la incursiunea dronelor, cât și la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea a fost accidentală sau intenționată.

Astfel de incursiuni și atacuri vor continua probabil atâta timp cât forțele rusești continuă să opereze drone în vecinătatea frontierelor NATO.

Iar Alianța ar putea fi nevoit să își ajusteze politicile și cadrele de apărare aeriană pentru a-și proteja civilii împotriva imprudenței Rusiei, conchide ISW.