România și Coreea de Sud: Probleme comune, dar strategii diferite de rezolvare

Deși pare o comparație ciudată, trebuie menționat că autoritățile sud-coreene au avut câteva proiecte în 2012, prin care au încercat să învețe autoritățile românești cum să rezolve problemele referitoare la piața muncii, respectiv migrația muncitorilor calificați, problemă cu care s-a confruntat și țara asiatică în trecut, dar pe care a rezolvat-o. Printre altele, în acea perioadă au avut loc și vizite ale reprezentanților din Ministerul Muncii în Coreea de Sud pentru schimb de experiență.

România se confruntă cu câteva probleme specifice și Coreei de Sud, respectiv rata scăzută a natalității, îmbătrânirea populației și un șomaj ridicat în rândul tinerilor. Diferența stă în faptul că asiaticii se află în plin proces de rezolvare a acestor probleme printr-o strategie multianuală. Ministerul lor de Finanțe își modifică cheltuielile bugetare pentru a se adresa fix problemelor identificate. În România, strategiile pe termen mediu și lung lipsesc cu desăvârșire în rezolvarea acestor probleme, iar autoritățile se laudă cu un șomaj scăzut, lucru care se datorează, de fapt, migrației, respectiv dezechilibrului demografic.

O știre publicată zilele astea de agenția Yonhap spune că Guvernul sud-coreean va continua eforturile de a realinia cheltuielile bugetare într-un mod care să abordeze rata scăzută a natalității, să impulsioneze crearea de locuri de muncă și să faciliteze creșterea inovativă.

“Ministerul de finanțe sud-coreean spune că va crește cheltuielile în următoarele direcții: impulsionarea creării de locuri de muncă pentru tineri, promovarea creșterii inovative, întărirea sistemului de securitate socială și depășirea ratei scăzute a natalității și îmbătrânirea populației, care sunt critice pentru o creștere sustenabilă”, conform sursei citate

De asemenea, va simplifica toate programele de subvenție și va elimina toate planurile redundante pentru a crește eficiența cheltuielilor bugetului de stat. Ministerul crede că va rezolva și problema participării scăzute a femeilor pe piața forței de muncă.

Potrivit ministerului, creșterea cheltuielilor bugetare este stabilită la 7,1% pentru 2018 și 5,7% pentru 2019, pentru a încuraja aceste programe.

Pentru a încuraja natalitatea, noii căsătoriţi vor fi ajutați în ceea ce priveşte costurile legate de locuinţă şi, de asemenea, sunt ajutate și familiile cu copii mici. Se mai are în vedere și scăderea programului de lucru, pentru că sud-coreenii lucrează multe ore pe zi. Noul program va intra în vigoare începând cu 1 iulie, astfel că de la 62 de ore pe săptămână, ei vor munci 52.

Șomajul în rândul tinerilor s-a înrăutățit din cauza schimbărilor structurale din sectoarele industriale, educaționale și de muncă și din cauza cererii reduse de muncitori noi. În domeniul educației se lucrează la revizuirea sistemului, având în vedere că tehnologia cere un nou set de abilități, pentru a se adresa mai bine pieței muncii în continuă schimbare.

Datele arată că rata fertilității, respectiv numărul de copii pe care o sud-coreeană îi are în timpul vieții a atins un record negativ de 1,05, în 2017, comparativ cu 1,65 în 1993. Pentru a menține populația stabilă, Coreea de sud are nevoie de o rată a fertilității de 2,1 copii/femeie. Conform Yonhap, un număr tot mai mare de sud-coreeni au mai puțini copii, în special din cauza constrângerilor financiare, pe fondul unei încetiniri economice.

O privire asupra României ne arată că și noi avem un spor natural negativ

Conform INS, în 2017, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 269.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,55milioane varstnici faţă de 3,28 milioane tineri). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 105,8 (la 1 ianuarie 2016) la 108,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2017). Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,1 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2016. Vârsta mediană a fost de 40,8 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2016.

• La 1 ianuarie 2017 populaţia rezidentă a fost de 19,638 milioane persoane, în scădere cu 122.000 faţă de 1 ianuarie 2016.

• „România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării (după sporul nevativ). Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76.000 persoane”, informează INS.

• În anul 2017, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34,4 născuţi vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)

• În anul 2017 rata natalităţii a fost de 8,6 născuţi-vii la 1000 locuitori, în scădere faţă de cea din 2016 (când s-au înregistrat 9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori).

În ceea ce privește șomajul, informațiile arată că în rândul persoanelor tinere aceasta este de 16,8%.

România are nevoie de programe care să susțină natalitatea și să mențină forța de muncă în țară. Deși apar sporadic, în Parlament, proiecte precum acordarea de bani pentru cel de-al treilea copil, nu avem o strategie clară pe termen lung care să vizeze demografia, respectiv un program multianual cu inițiative țintite pe categorii sociale și medii de rezidență. Pe termen lung, încurajarea natalității ar rezolva problemele privind piața forței de muncă, a pensiilor viitoare și a economiei în ansamblu.

Trei creșe în doi ani de guvernare PSD

Probabil că una din posibilele soluții în vederea rezolvării problemei demografice din România ar trebui să înceapă chiar cu creșterea numărului de creșe.

Gabriel Biriș declara recent, într-o conferință de presă, că România are o problemă cu creşele, care afectează ţara pe palierele natalităţii şi pieţei muncii, iar PSD are în Programul de guvernare crearea a 3.000 de creşte, dar a făcut doar 3, în Bucureşti.

„Noi avem o mare problemă cu creşele. Nu mai există în sistem de creşe de stat, mai sunt câteva prin Bucureşti şi oraşe mari unde este foarte greu să intri şi oricum sunt extrem de puţine. Creşele private sunt şi ele puţine, dar costă destul de mult. Cam 1.500 de lei este tariful la creşe. E deja greu. PSD are în Programul de guvernare să facă 3.000 de creşte. În primii doi ani de guvernare cred că s-au făcut doar 3, iar astea în Bucureşti. Lipsa creşelor afectează România pe două paliere, unul este al natalităţii. Familiile de tineri profesionişti tot amână decizia de a avea copii. Aici vrem să stimulăm natalitatea, sunt familiile care investesc în copiii lor. Al doilea palier este cel al forţei de muncă”, a precizat avocatul.

De asemenea, Biriş a precizat că sectorul de stat nu va fi în stare să refacă sistemul de creşte într-un mod eficient.

„În momentul în care o mămică să acasă doi ani, se rupe de profesie. Cum facem să reparăm sistemul de creşe? Nu poate fi făcut decât de către sectorul privat. Sectorul de stat nu va fi în stare să refacă sistemul de creşe într-un mod eficient. Sistemul privat costă, evident. Chestiunea asta trebuie gândită ca un parteneriat public-privat. La creşele private costurile să fie plătite de angajator şi rambursare de stat prin credit fiscal, adică scăzute din impozitele de plată lună de lună, ca să nu trebuiască să finanţezi”, a explicat Biriş.

Sud-coreenii au încercat să ne învețe cum să menținem forța de muncă în țară

De ce am făcut comparația cu această țară? Coreea de Sud a avut un proiect în România, în perioada 2012-2013, prin care au încercat să învețe autoritățile de la București cum să mențină forța de muncă calificată în țară. Prin Knowledge Sharing Program, până în prezent au fost patru proiecte derulate în România pe 10 subiecte. Cel despre care vorbesc se referă la măsuri și politici de creștere a flexibilității pieței muncii în România, căutarea de politici active pe piața forței de muncă și examinarea motivelor pentru care pleacă din țară tinerii și muncitorii foarte educați.

Reprezentanții Ministerului Muncii au declarat pentru HotNews.ro că au fost efecte pozitive în urma desfășurării acelui program, dar omite un aspect care au dus la cifrele pozitive, anume că migrația în creștere a îmbunătățit statistica.

Ei spun că Strategia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 s-a realizat în urma acestui program.

Iată răspunsul Ministerului Muncii:

• Informațiile, propunerile și concluziile studiului (realizat în cadrul programului), în special cele incluse în capitolul referitor la politicile active, au fost utilizate în procesele de modificare a cadrului legislativ de reglementare a intervențiilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pe piața muncii pentru a facilita integrarea şomerilor de lungă durată, a tinerilor şi a altor grupuri vulnerabile.

• Considerăm că evoluțiile pozitive înregistrate de indicatorii relevanți pentru piața muncii – rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani se află pe un trend ascendent început în anul 2013 și nivelul de 68.8% înregistrat în anul 2017 reprezintă cel mai ridicat nivel atins de acest indicator în ultimii 10 ani, superior valorilor înregistrate în perioada pre-criză; rata șomajului de 4,9% în anul 2017 reprezintă cel mai redus nivel înregistrat la nivel național de acest indicator – au fost determinate atât de creșterea economică accelerată din ultimii ani, cât și de intervențiile legislative ale Ministerul Muncii și Justiției Sociale pentru a facilita integrarea șomerilor înregistrați pe piața muncii.

Dacă pentru Ministerul Muncii situația arată bine, pentru angajatori cifrele nu sunt roz. Ei se plâng de faptul că nu găsesc forță de muncă, populația îmbătrânește, există un dezechilibru demografic care acutizează problemele de la an la an și că este nevoie să importe muncitori din afara spațiului european. Ei spun că șomajul a scăzut din lipsa forței de muncă, pentru că muncitorii au preferat să lucreze în afara țării.

Pentru a rezolva problema migrației, autoritățile românești au făcut ieri un anunț.

Credeți că autoritățile au făcut ce le-a stat în putință pentru a menține forța de muncă în țară și a susține un spor demografic pozitiv?