România își poate dubla PIB-ul în următorii zece ani. În ce condiții

​România are șansa să-și dubleze Produsul Intern Brut în următorul deceniu, așa cum s-a întâmplat în ultimii zece ani, prin reducerea dezechilibrelor economice, atragerea de noi investiții prin valorificarea contextului geopolitic și prioritizarea educației pentru a pregăti forța de muncă a viitorului. Despre oportunitățile și amenințările la adresa creșterii economiei și a afacerilor și nevoia de reinventare a companiilor în contextul schimbărilor accelerate au discutat în cadrul evenimentului de lansare al raportului PwC CEO Survey 2024: Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, Adam Krason, CEO PwC Europa Centrală și de Est, Mihaela Bîtu, CEO ING România și Bogdan Putinică, Country Manager, Microsoft România.

Puteți urmări conferința aici:

Despre reinventare și cum vor arăta companiile peste 10 ani: Ponderea directorilor generali din România care cred că organizațiile lor au nevoie de reinventarea modelului de afaceri pentru a supraviețui în următorul deceniu a crescut la 37% în acest an, de la 27% în ediția anterioară a PwC CEO Survey.

Dinu Bumbăcea: Dacă în studiile din trecut, sub influența pandemiei și, ulterior, a conflictului din Ucraina, principalele preocupări erau legate de continuitate sau siguranță, anul acesta a devenit mult mai pregnantă nevoia de a reinventa modelele de business pentru a rămâne relevanți în anii ce vor urma. Se așteaptă o presiune mai mare în următorii trei ani din partea factorilor care influențează fundamental modalitățile în care se desfășoară businessurile: tehnologia, schimbările climatice sau preferințele consumatorilor.

Consultanța se reinventează periodic. Viteza cu care se reinventează serviciile de consultanță în zilele noastre este extrem de accelerată și noi contribuim alături de bănci, de companii de tehnologie la implementarea modelelor noi și la întregul proces de transformare. Modelul serviciilor de consultanță de acum 10 ani este complet diferit față cel de astăzi și cu siguranță este complet diferit față de ce se va întâmpla în doi ani, nu în zece ani. Succesul va fi măsura în care vom reuși să ne ajustăm cu toții la ritmul sau viteza schimbării.

Bogdan Putinică, Country Manager Microsoft România: Transformarea este un subiect despre care noi, la Microsoft, vorbim în fiecare zi și m-aș bucura ca peste 10 ani să fim într-o poziție în care această transformare să se fi întâmplat deja și, eventual, să se fi întâmplat și cu cap, în așa fel încât să ne bucurăm de rezultatele ei.

Mihaela Bîtu, CEO ING România: Noi chiar lucrăm acum la o strategie pe 10 ani. De fapt, ne revizuim strategia pe termen lung, nu doar noi, România, ci în cadrul grupului, mai multe țări. Este vorba despre cum ne vom regândi modelele operaționale, modelele de servicii, cum ne regândim eșafodajul acesta tehnic care ne permite să facem inovație, ne permite să creștem și să îmbunătățim experiența clienților.

Adam Krason, CEO PwC CEE: Imperativul reinventării este din ce în ce mai mare, iar liderii de afaceri din întreaga lume văd din ce în ce mai mult o nevoie urgentă de transformare. Vechile abordări nu mai sunt adecvate în fața provocărilor generate de megatendințe, cum ar fi perturbările tehnologice și schimbările climatice.

Ghidul nostru de reinventare prezintă patru dimensiuni cruciale de concentrare care pot facilita procesele de transformare, răspunzând în același timp provocărilor unei lumi în schimbare rapidă: folosirea cloud-ului ca bază pentru transformarea tehnologică și de afaceri, prioritizarea securității cibernetice pentru ca afacerea să rămână viabilă într-o lume digitalizată, adoptarea sustenabilității pentru dezvoltarea afacerilor și utilizarea serviciilor externalizate.

PwC CEO Survey 2024, despre amenințări și oportunități

Mihaela Bîtu: Zona geopolitică e o amenințare reală. Nu ne gândeam la asta cu 10 ani în urmă. Suntem într-o situație extrem de sensibilă, care poate avea consecințe dezastruoase și economice, și sociale. Din perspectiva de business, desigur, în România sunt anumite dezechilibre macroeconomice: suntem încă într-un scenariu cu un deficit bugetar excesiv, traversăm și un an electoral, drept pentru care nu ne așteptăm să vedem un progres foarte semnificativ anul acesta și o astfel de evoluție lentă poate să conducă la slăbirea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating, în cele din urmă, ceea ce, evident, poate să aducă consecințe. Trebuie să vedem niște măsuri mai hotărâte din partea decidenților politici în zona reducerii deficitului bugetar. În cadrul PNRR avem o șansă istorică pentru România: dacă nu reușim să adoptăm măsurile necesare într-un orizont de timp suficient de rapid, riscăm să pierdem niște fonduri substanțiale și cu impact economic semnificativ în economia României. Și al treilea, este în ce măsură putem să ne poziționăm strategic pentru a capta cât mai multe investiții pe fondul acestei situații geopolitice, dar nu numai. Sunt investiții care vin spre Europa și dacă România nu se poziționează și, din păcate, în trecut am văzut că alte țări din regiune au fost mai abile și mai hotărâte – Ungaria, Polonia – ar putea să fie, de asemenea, o oportunitate pierdută.

Bogdan Putinică: Nu ducem lipsă de provocări în România. Primul ar fi pariul cu educația. Toate statisticile arată că educația nu este neapărat sincronizată cu trendul mondial de evoluție, cu potențialul acestei țări, cu ce am putea scoate din capitalul uman al țării (…) Din păcate, factorii decidenți nu prea ascultă nevoile industriei, nu ascultă economia de bază, acolo unde România poate produce valoare adăugată și, respectiv, nu sincronizează politicile publice cu nevoile economice. Și atunci educația noastră, această, hai să spunem, fată săracă a României, rămâne în continuare nebăgată în seamă. Și din acest punct de vedere, riscul sau oportunitatea pierdută pe care o văd este că acest capital uman continuă să fie produs la un nivel sau la o calitate care poate nu acoperă în întregime potențialul pe care economia poate să-l genereze. A doua oportunitate pierdută pe care o văd în zona tehnologică clar este de competitivitate. Este un subiect foarte la modă zilele acestea pentru a-și crește competitivitatea forței de muncă la nivel național. Ce înseamnă asta? Un curriculum digital ghidat de dorința de a fi relevanți și competitivi economic în următorii 5, 10, 15 ani. Și asta e o politică foarte înțeleaptă la nivel de țară, care crește valoarea întregii societăți, bazate evident pe tehnologie în cazul de față.

Mihaela Bîtu: Eu cred că noi, sectorul privat, putem și trebuie de fapt să avem implicare în progresul educațional cel puțin din două perspective: prima perspectivă este să fim foarte aproape de mediul academic și să putem să venim cu sugestii, cu propuneri concrete către universități cu ce capabilități ar trebui să dezvolte la studenții lor și ce curriculă ar trebui să dezvolte astfel încât să devină relevantă pentru pentru anii următori. Deci, cred că trebuie să fim foarte proactivi și foarte apropiați de mediul academic.

Despre evoluția economiei României: 37% dintre CEO prevăd creșterea economiei României în acest an, față de 26% în 2023.

Mihaela Bîtu: România are totuși un potențial de creștere economică peste media europeană în următorii 10, 15, poate 20 de ani. Este o mare oportunitate pentru noi toți, și la nivel personal, și la nivel de businessuri pe care le conducem. Poziționarea noastră strategică, de asemenea, în reconstrucția Ucrainei poate aduce un plus evident de creștere economică.

Noi, anul acesta, în lipsa unor șocuri externe severe, credem că va fi o evoluție macroeconomică pozitivă, cu o creștere economică ceva mai mare, probabil în jur de 3%, cu o inflație care va continua trendul de scădere, însă după 2024, un ciclu de reducere al dobânzilor pe care îl așteptăm cu toții în cursul anului acesta. Deci sunt unele premise pozitive și credem că anul va fi unul destul de bun. Anul 2025 credem că va veni cu niște provocări interesante: problema deficitului bugetar în lipsa unei colectări mult mai bune. Există posibilitatea evidentă a unor măsuri suplimentare în cursul anului viitor și, evident, că poate să aducă noi implicații economice. Depinde de magnitudinea acelor măsuri, de mixul care se va alege.

Bogdan Putinică: Prima șansă este corelația directă pe care noi o vedem între skillurile digitale și nivelul de bunăstare economică al unei țări. Țările nordice, de exemplu, poate sunt foarte avansate din punct de vedere economic și al nivelului de trai, dar au și un nivel de digitalizare a populației foarte ridicată. În România este exact invers. Suntem ultimii din Europa la adopția de tehnologie și din acest punct de vedere, corelația cu nivelul de bunăstare directă. A doua șansă pentru România cred că vine din zona energiei.

Am început deja să vedem o frânare a capacității de execuție, pentru că foarte multă lume este deja cuprinsă de febra alegerilor, de diversele retorici electorale. Unul din lucrurile pe care noi ne-am dori foarte mult să le vedem este de continuitate multianuală sau pe mai multe cicluri electorale politice. În anumite ipostaze vedem sâmburi de calitate, de politici foarte bune, care produc rezultate excelente pentru România care sunt întrerupte, pur și simplu, pentru că s-au schimbat conducerea sau culoarea politică.

Dinu Bumbăcea: Cred că am putea chiar crește mai mult de 100% în perioada următoare, dar cu un efort mai intens intern. Acum, pe noi ne ajută foarte mult contextul. Chiar dacă populația este în scădere, dimensiunea țării noastre contează extrem de mult în ansamblul economiei din Uniunea Europeană și nu numai. Într-un anume fel ne ajută un pic și contextul geopolitic, adică dezvoltările care sunt așteptate, cel puțin în partea mai puțin dezvoltată a României. Mă refer la regiunea Moldovei care va trece printr-o transformare semnificativă în perioada imediat următoare. Gândiți-vă cum s-au dezvoltat diferite afaceri, logistică, producție. Eu am un nivel de optimism, chiar cred că puteam să ne ducem și mai repede către dublarea PIB.

PwC CEO Survey 2024, despre AI: 53% din CEO din România cred că Inteligența Artificială Generativă (GenAI) va schimba semnificativ modul în care companiile își desfășoară activitatea și va intensifica concurența în următorii trei ani.

Dinu Bumbăcea: Impactul inteligenței artificiale și al automatizării ar trebui să fie cu atât mai mare cu cât schimbările în mediul în care operăm sunt fundamentale. Directorii generali din România sunt în general mai rezervați privind stadiul de implementare și schimbările pe care inteligența artificială generativă le-ar produce în cadrul organizațiilor față de omologii lor la nivel global și din Europa Centrală și de Est. Doar unul din patru din cei intervievați au menționat că inteligența artificială generativă a fost adoptată în propria companie în ultimele 12 luni. România nu a fost neapărat un ”front runner” în privința implementării tehnologiilor noi. Pentru a menține competitivitatea noastră și a economiei în care operăm, probabil că schimbările ar trebui să se întâmple cu o viteză mai mare decât cea din momentul de față.

Bogdan Putinică: Pentru un dolar investit, de exemplu, ROI (return of investment) pe care îl analizăm noi acum este de 3,5 dolari, ceea ce e o investiție performantă. Și a doua cifră este legată de productivitate. Deja vedem infuzie de AI atât orizontală cât și verticală, în toate site-urile noastre de producție aplicate pe industrii, pe cybersecurity, sales, transport și așa mai departe.

Mihaela Bîtu: Paleta de aplicații este uriașă din perspectiva eficienței, dar nu numai, e vorba de cum putem să îmbunătățim, să augmentăm de fapt serviciile, produsele pe care le oferim, experiența pe care o au clienții. În industria bancară, cu precădere, dat fiind că suntem totuși un domeniu critic, o infrastructură critică, suntem foarte atenți, nu putem să ne grăbim. Trebuie să administrăm foarte atent și foarte corect riscurile, pentru că ele există. Încercăm să experimentăm întâi cu scenarii care au de-a face cu procesele noastre interne și care nu aduc neapărat atingere datelor, experienței clienților și așa mai departe. Aceasta va veni în pasul doi, care nu e foarte îndepărtat.

Articol susținut de PwC România