Scandalul financiar Germania – Liechtenstein cuprinde intreg Occidentul

Scandalul fiscal Liechtenstein, considerat de mass-media germana ca fiind „unul dintre cele mai mari scandaluri economice postbelice” a capatat proportii mondiale, dupa ce alte zece state, membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), au anuntat ca vor investiga fraudele fiscale comise prin intermediul principatului, scrie AFP.

Informatia pe scurt

• Tarile occidentale au demarat actiuni de investigatie a fraudelor fiscale comise via Liechtenstein, dupa ce Germania a pus la dispozitie lista clientilor LGT-Bank din principat.
• State precum Franta, Italia, Germania, Suedia si Australia cerceteaza sute de afaceristi implicati in astfel de fraude fiscale.
• Germania a anuntat ca 1000 de persoane sunt suspectate ca au inselat statul cu circa 3 miliarde de euro.
• Cazul cel mai mediatizat este cel al directorul executiv al Deutsche Post, Klaus Zumwinkel, acuzat de o evaziune fiscala de peste 10 milioane de euro.
• In Liechtenstein, impozitele pentru fundatii sunt minimale. Se plateste doar un impozit anual pe capital, care se ridica la 0,1% din acesta.

Marea Britanie, Franta, Italia, Spania, Canada, Suedia, Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda si Cehia au demarat actiunea de depistare a fraudei fiscale via Liechtenstein in cazul a sute de afaceristi din aceste tari. Parisul detine o lista primita de la autoritatilor britanice cu peste 200 de nume care au legatura cu afaceri de fraude fiscale, iar Roma preconizeaza ca circa 100 de italieni sunt implicati in astfel de ilegalitati. Si autoritatile de la Stockholm considera ca aproximativ 100 de afaceristi suedezi au inselat statul, dupa ce si-au deschis conturi de sute de mii de euro la bancile din Liechtenstein .

Potrivit cotidianului Financial Times, Marea Britanie a obtinut si ea, in schimbul unei sume de 133.000 euro, informatii cu privire la 100 de cetateni britanici bogati, care aveau investitii in LGT-Bank. La randul sau, Grecia s-a declarat dispusa sa plateasca, daca va fi nevoie, pentru a obtine date in cazul fraudelor fiscale comise prin intermediul principatului.

Doar Danemarca a refuzat sa utilizeze aceste date, pe motiv ca „nu doreste sa se foloseasca de informatii furate si nu accespta sa plateasaca pentru ele”.

Cazul Zumwinkel – un precedent

Recenta ancheta declansata de Germania impotriva paradisului fiscal din Liechtenstein a scos la lumina alte 130 de cazuri, in care sunt implicate peste 1000 de afaceristi germani, suspectati ca au inselat statul cu circa 3 miliarde de euro.

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al directorul executiv al Deutsche Post, Klaus Zumwinkel, acuzat de o evaziune fiscala de peste 10 milioane de euro. Acesta ar fi adunat bani timp de aproximativ 20 de ani in conturi din Liechtenstein, pentru a se sustrage de la plata impozitelor.

Zumwinkel, supranumit „eminenta galbena” a economiei germane, ar fi eludat fiscul german prin intermediul unei fundatii proprii si depuneri de bani la LGT-Bank din Liechtenstein, banca familiei princiare din micul stat situat la granita cu Austria si Elvetia.

Potrivit presei germane, Serviciul Federal de Informatii Externe (Bundesnachrichtendienst- BND) ar fi avut un rol hotarator in declansarea anchetei asupra sefului Postei germane. BND ar fi furnizat anul trecut fiscului din Wuppertal, date despre un informator care a oferit materiale despre „modelul de economie fiscala” a lui Zumwinkel.

Informatorul, identificat ca fiind Heinrich Kieber, de 42 de ani, un fost angajat al LGT-Bank si responsabil cu informatizarea arhivelor, ar fi primit circa 5 milioane de euro de la autoritatile germane, in schimbul unui DVD cu date relevante despre clientii bancii.

Parchetul din Liechtenstein a anuntat miercuri a ca demarat deja o ancheta impotriva lui Kieber, sub suspiciunea „de divulgare de secrete ale unei companii in beneficiul unei tari straine”.

Venituri la plaja in paradisuri fiscale

Spre deosebire de Germania, unde fundatiile servesc unui scop de „uz comun”, fiind astfel favorizate fiscal, cadrul juridic din Liechtenstein permite fondatorului unei fundatii sa profite personal, sau in familie. Impozitele pentru fundatii sunt minimale in Liechtenstein, fiind scutite de impozitul pe avere si profit. Se plateste doar un impozit anual pe capital, care se ridica la 0,1% din acesta, dar minimum 1000 de franci elvetieni (620 euro) pe an.

Evazionistii, pentru a se sustrage fiscului german, dau fundatiilor nume care nu indica fondatorul si fac procura pe administrarea lor. Dupa evaluarile Sindicatului Fiscal German, pe teritoriul statului liliputan Liechtenstein, se afla nu numai nenumarate fundatii, ci si aprox. 80.000 de firme de casuta postala.

Pentru a deruta si mai mult controlorii fiscali, capitalul fundatiilor este uneori redepus pe un cont elvetian. Atat in Elvetia, cat mai ales in Liechtenstein, domneste „omerta”, un secret de banca aproape inexpugnabil, care, in cazul statului princiar, ar tine de „valoare si traditie”.