Schimbare majoră în achizițiile publice: Instituțiile civile, precum ANAF, vor putea face achiziții IT în regim militar, dacă CSAT decide că sunt de interes național - interviu cu Eugen Cojoacă, președintele ANAP

Instituțiile civile, precum ANAF sau ministerele de resort, vor putea face în curând achiziții IT exact ca instituțiile militare, dacă în prealabil, CSAT decide că respectivele proiecte de infrastructură IT&C sunt de interes național, a precizat joi într-un interviu acordat HotNews.ro Eugen Cojoacă, noul președinte al Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP). Una din cele 25 de Ordonanțe de Urgență adoptate marți seara de Guvernul Orban a creat deja cadrul general. Motivul? Realizarea marilor proiecte IT de zeci de milioane de euro, blocate adesea prin contestațiile așa numitelor ‘firme de apartament’.

HotNews.ro: Domnule Eugen Cojoacă, Guvernul a adoptat marți, 4 februarie, 25 de Ordonanțe de Urgență, una dintre ele cu impact semnificativ asupra legislației achizițiilor publice. Agenția pe care o conduceți a prezentat în seara zilei următoare câteva din principalele schimbări, cu mențiunea că actul va fi afișat pe site-ul ANAP imediat după publicarea acestuia în Monitorul Oficial, lucru care nu s-a întâmplat până la acest moment. Care sunt problemele urgente care ar fi rezolvate prin acest act normativ?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Sunt mai multe probleme urgente pe care le rezolvăm prin această Ordonanță. Prima și cea mai importantă este corectarea unor măsuri ale Ordonanței 114/2018, celebra Ordonanță dată de Darius Vâlcov prin care ANAP-ul verifica documentațiile de atribuire numai pe bază de voluntariat, respectiv maxim 5% din totalul de documentații încărcate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Conform modificărilor OUG 114/2018, dacă o primărie, spre exemplu, dorește să fie verificată de verificatorii ANAP face o cerere scrisă către ANAP, care centralizează aceste documente. Din totalul acestor cereri centralizate, se verifică prin tragere la sorți maxim 5% dintre aceste cereri, respectiv documentații de atribuire încărcate.

Aici există un mare boclaj, și anume că se încarcă și se resping documentații de atribuire în medie de 6-7 ori pe autoritatea contractantă pe o singură procedură într-un termen de 10 săptămâni.

HotNews.ro: Stați puțin, că ați vorbit de o problemă. Ce nereguli ar fi generat controversata Ordonanță a lăcomiei prin introducerea acelui voluntariat la verificarea documentațiilor?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Am fost în pragul unui infringement din partea Comisiei Europene din această cauză. Au fost nenumărate adrese să se scoată acest voluntariat la verificarea ex-ante a documentațiilor. Prin OUG 114/2018 s-a introdus acest concept de verificare a documentațiilor în mod voluntar, fapt care a dus la creșterea numărului de contestații la CNSC (n.a Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor), pe lângă îngrijorările de la Comisia Europeană fiindcă nu avem un mecanism transparent care să verifice cu preponderență documentațiile pe fonduri europene.

HotNews.ro: Dar cum era înainte de Ordonanța 114/2018?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Înainte, ANAP verifica ex-ante un procent de 15% din documentații, cu preponderență cele pe fonduri europene. Verificarea nu se făcea voluntar. Prin această Ordonanță de Urgență se revine la verificarea documentațiilor într-un procent de până la 10%.

HotNews.ro: Nu 15%?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Nu, un procent de 10%. S-a ținut cont de capacitatea de realizare a acestor verificări.

HotNews.ro: Și ce alte urgențe ar mai rezolva această Ordonanță adoptată marți 4 februarie de Guvernul Orban?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Se va reduce semnificativ termenul de verificare a documentației de atribuire, care în prezent durează în medie 10 săptămâni. Prin noile prevederi, aceeași documentație de atribuire încărcată în sistem va putea fi respinsă o singură dată, fapt care va reduce termenul de verificare a documentației la 10 zile lucrătoare, adică 2 săptămâni.

Un alt aspect din acest OUG vizează activitatea verificatorilor ANAP. Odată publicată documentația și depuse ofertele, aceștia mergeau în teren la autoritățile contractante. Prin această ordonanță nu mai permitem ca verificatorii ANAP să mai interacționeze fizic cu autoritățile contractante – respectiv cu primării, ministere etc. Verificarea ofertelor depuse de operatorii economici se va face electronic prin platforma SEAP.

HotNews.ro: De ce? Se dădeau șpăgi sau care era problema?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Sunt multe semnale de genul acesta, că lucrurile erau în neregulă.

HotNews.ro: Spre exemplu..? Ce semnale?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Am avut semnale că verificatorii ANAP dictau rapoartele procedurii autorităților contractante ca să nu dea avize neconforme. Nenumărate! Acest lucru este ilegal.

Prin această digitalizare, nu va mai fi interacțiune umană. Totul va fi transparent. Observatorii ANAP vor putea emite avize conforme prin intermediul platformei SEAP, utilizând exclusiv semnătura electronică.

Tot prin această Ordonanță introducem termene obligatorii pentru evaluarea ofertelor de către comisiile de evaluare din cadrul autorităților contractante. Pentru procedurile de achiziții publice cu o complexitate redusă s-a stabilit un termen de evaluare de până la 20 de zile lucrătoare, iar pentru cele cu complexitate mai mare s-a stabilit un termen de 60 de zile lucrătoare. Până acum nu exista niciun astfel de termen. Dacă autoritățile nu se încadrează în aceste termene există și sancțiuni pecuniare pentru membrii comisiilor de evaluare.

HotNews.ro: Ce amenzi sunt prevăzute mai exact?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP:Amenzile sunt de la 5.000 de lei până la 30.000 de lei pe fiecare procedură întârziată. Noi vom monitoriza aceste depășiri și le vom transmite Curții de Conturi, iar la controlul anual să ia măsuri Curtea de Conturi cu privire la aceste amenzi.

HotNews.ro: Și cine vor fi responsabili? Cum se va aplica amenda?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Curtea de Conturi va stabili cine se face vinovat. Pot fi chiar și șefii celor din comisiile de evaluare dacă nu îi scot din alte lucrări și nu-i lasă să evalueze astfel încât să se încadreze în aceste termene prevăzute de lege.

HotNews.ro: În comunicatul transmis miercuri seara ați spus că acest nou OUG, care încă nu a fost publicat nicăieri, „vizează modificarea OUG 114/2011 privind atribuirea unor contracte de achiziție publică în domeniile apărării și securității, în sensul introducerii unor dispoziții care să permită posibilitatea includerii sub incidența ordonanței a unor proecte strategice de infrastructură critică de interes național în domeniul IT&C. Despre ce este vorba mai exact?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Aici ne referim la contractele din zona IT&C. Am creat un cadru general pentru ca instituțiile care sunt civile, nu militare, să poată desfășura aceste achiziții exact ca instituțiile militare, dar numai în urma clasificării lor ca fiind de interes național, și anume în urma unui aviz CSAT. Altfel spus, instituțiile civile vor fi obligate să meargă către CSAT și să clasifice aceste mari proiecte de infrastructură IT&C, ca apoi să poată derula achizițiile conform OUG 114/2011 care reglementează atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.

HotNews.ro: Sunt stabilite și anumite valori sau praguri pentru a defini proiectele majore de infrastructură IT&C care ar putea fi realizate prin OUG 114/2011?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Nu, nu sunt valori. CSAT-ul are criterii prin care stabiliește dacă un proiect intră sau nu în această zonă de interes național.

HotNews.ro: Premierul Ludovic Orban a declarat într-un interviu HotNews.ro că ANAF va putea face achiziții directe dacă trece de CSAT (n.a Consiliul Suprem de Apărare a Țării) propunerea ca evaziunea fiscală să fie considerată pericol la adresa siguranței naționale. Există vreo legătură cu această Ordonanță aprobată acum?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Da, dacă acest proiect va fi clasificat și va trece de CSAT poate fi desfășurat de către ANAF pe baza prevederilor OUG 114/2011. Această Ordonanță de urgență este puntea către orice proiect IT care poate trece de CSAT și poate fi considerat de interes național.

HotNews.ro: Dar premierul Orban vorbea de achiziții directe. Ordonanța recent adoptată de Guvern ce prevede? Explicați vă rog cum se fac achizițiile militare pe baza OUG 114/2011 și ce aduce nou Ordonanța adoptată în 4 februarie de Guvern?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: În această ordonanță există o competiție, adică sunt respectate prevederile OUG 114/2011. La contractele militare se întâmplă în felul următor: se publică un anunț în cadrul platformei SEAP, anunțul conține numai date despre calificarea operatorilor economici. Acești operatori care s-au calificat primesc aceste documentații confidențiale sau secret de serviciu și după aceea vin într-un termen limitat, impus de Comisie (n.a comisia de evaluare a autorității contractante), cu ofertele tehnice și economice pentru aceste proiecte. Pentru instituțiile militare nu este nevoie de avizul CSAT, pentru că ele au deja cadrul legal. Pentru instituțiile civile însă, proiectele IT vor trebui clasificate în prealabil în CSAT.

HotNews.ro: Ce insituții civile ar putea beneficia de această nouă OUG?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: ANAF este un exemplu, după cum ați menționat dvoastră mai devreme. Apoi – orice minister care poate să-și clasifice proiectul în prealabil în CSAT

HotNews.ro: Și procedura care va fi mai exact?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Un minister identifică un proiect, îl supune aprobării CSAT, se clasifică în CSAT, se dă un HG de clasificare și apoi se intră pe procedurile OUG 114/2011.

HotNews.ro: Dar de unde nevoia aceasta?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Vă dau ca exemplu un mare proiect din zona civilă: proiectul de informatizare a actelor de stare civilă care a fost scos la licitație de 7 ori de către fostul Minister al Comunicațiilor (MCSI), începând cu finanțări de la Banca Mondială și până la finanțări pe fonduri europene și tot de atâtea ori acest proiect s-a închis.

HotNews.ro: Fără să fie atribuit..

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Da, fără să fie atribuit. Ulterior, acest proiect a fost preluat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a fost atribuit prin competiție, și în prezent este în executare.

HotNews.ro: Și nu au mai fost contestații? De ce este nevoie să se meargă pe procedura aceasta din domeniul apărării?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Au mai fost, dar mai puține. Din statisticile pe care le avem sunt mai puține contestații în zona aceasta. Firmele sunt mult mai responsabile. Știți foarte bine că aceste mari proceduri au fost contestate de-a lungul timpului inclusiv de acele firme de apartament cu capital social de 1000-2000 de lei si cu diferite domenii de activate, mai puțin IT&C. Prin această procedură vor putea participa numai firmele care au acest domeniu de activitate și dispar toate acele contestații artificiale.

În plus, caietul de sarcini nu mai este public, el putând fi ridicat fizic de la autoritatea contractantă numai de reprezentanții firmelor calificate la licitație. În zona militară, caietul de sarcini se returnează odată cu depunerea ofertei. Firmele participante vor fi practic verificate mult mai atent de comisia de evaluare a fiecărei autorități contractante. Vom veni cu instrucțiuni privind cadrul de evaluare.

HotNews.ro: Când va produce efecte această OUG?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Ordonanța va produce efecte imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Sistemul electronic de achiziții publice va fi pregătit, am discutat cu reprezentanții ADR (n.a Agenția pentru Digitalizarea României), și în 15 zile lucrătoare vor fi implementate modificările în sistem pentru operaționalizarea Ordonanței. Urmează ca împreună cu societatea civilă, chiar azi am avut o întâlnire cu AmCham, zilele trecute cu patronatele constructorilor, să elaborăm și normele de aplicare.

HotNews.ro: Ordonanța are toate avizele, inclusiv de la CES? Sigur va fi publicată în Monitorul Oficial?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Da. Are toate avizele. După știința mea nu există nicio problemă de genul acesta.

HotNews.ro: În afară de această Ordonanță ce planuri aveți?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Vreau să continui digitalizarea internă a ANAP. Avem un proiect pe fonduri europene și vom continua cu un management de documente pentru a nu mai semna atâtea tone de hârtii. Este un proiect IT pentru care se va organiza o licitație, sper în 3-4 luni de zile. Avem disponibili 27 milioane de lei pentru acest sistem IT care va digitaliza intern toate fluxurile de documente.

HotNews.ro: Câți angajați sunt în ANAP?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Aproape 400 de angajați, pe schemă fiind 583 de posturi. Niciodată nu au fost bugetate și cu siguranță la reorganizare voi propune în HG-ul de reorganizare să rămânem cu aceste 400 de posturi. Într-o săptămână sau două vom face reorganizarea ANAP prin HG. Funcțiile de conducere vor fi mai puține decât acum, ceea ce va însemna și o economie la buget.

HotNews.ro: Ați lucrat 10 ani în administrația centrală, inclusiv în ANAP, dar și la privat, cel mai recent la Telekom Romania. Care sunt marile probleme la achizițiile publice? Ce planuri aveți ca președinte al acestei autorități?

Eugen Cojoacă, președinte ANAP: Așa este, am lucrat 10 ani în administrație. Am lucrat în zona de reglementare în ANRMAP la acea perioadă, ca secretar general, apoi în Ministerul Comunicațiilor, director general de achiziții, fiind în cadrul unei autorități contractante, după care am fost director într-o multinațională exact pe proiecte IT&C și am văzut cât de greu este să faci o ofertă care să fie competitivă, am văzut marile probleme cu care se confruntă operatorii economici și de aceea vin cu o viziune total diferită: ANAP nu este un polițist. ANAP se va transforma în partenerul autorităților contractante și al operatorilor economici și-i va ajuta să deruleze procedurile de achiziție publică în condiții legale și în termene mult mai scurte. Tocmai de aceea prin această OUG facem primii pași pentru a digitaliza procedurile.

NOTĂ: Eugen Cojoacă a fost numit președinte al ANAP în luna ianuarie din acest an, prin decizie a premierului Ludovic Orban. Eugen Cojoacă este vicepreședinte PNL Sector 4. Mai multe detalii despre CV-ul acestuia puteți citi aici.