Sari direct la conținut

Science Report: Cei mai mulți oameni sunt convinși că natura va rezolva de la sine problemele încălzirii globale ● Plasticul din râuri vine cu un pericol letal ● Școlile au fost închise în New Delhi din cauza smogului

HotNews.ro
poluare, Foto: David J. Phillip / AP / Profimedia
poluare, Foto: David J. Phillip / AP / Profimedia

​Cei mai mulți oameni sunt convinși că natura va rezolva de la sine problemele încălzirii globale ● Plasticul din râuri vine cu un pericol letal ● Școlile au fost închise în New Delhi din cauza smogului

Cei mai mulți oameni sunt convinși că natura va rezolva de la sine problemele încălzirii globale

Un studiu întreprins de cercetători din Germania, SUA, Austria, Marea Britanie și Danemarca, arată un fapt dezarmant. Anume că, procentual vorbind, tot mai mulți oameni tind să creadă că natura se va autoregla și va depăși problemele provocate de încălzirea globală. Asta cu mult mai mult decât ar face-o tehnologia modernă.

Rezultatele au venit după ce specialiștii au analizat cu ajutorul AI circa 1,5 milioane de postări de pe platforma socială X, fostă Twitter, postări care au apărut în perioada 2006-2021. Iar din punctul de vedere al autorilor studiului care a apărut în revista Global Environmental Change, platformele sociale sunt instrumentul perfect pentru a observa părerile și impresiile oamenilor asupra unei teme precum încălzirea globală.

Și nu doar că oamenii nutresc astfel de convingeri dar a putut fi observată și o puternică reticență, manifestată prin „dezgust” sau „frică”, față de anumite tehnologii noi, așa cum ar fi împrăștierea de aerosoli în atmosferă sau implementarea unor programe care au în prim plan panouri solare spațiale.

Dintre cele circa 1,5 milioane de postări, peste 800.000 conțin mesaje negative la adresa noilor tehnologii menită să reducă efectele încălzirii globale. Interesant este că oamenii tind să aibă opinii pozitive atunci când este vorba despre măsuri considerate „naturale”, așa cum ar fi plantarea copacilor (de departe cea mai apreciată măsură), reducerea gazelor cu efect de seră sau restaurarea ecosistemelor.

Experții IPCC (Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei) susțin însă că reducerea efectelor încălzirii globale, dincolo de măsurile „naturale” menționate mai sus, nu se poate atinge decât cu proiecte de geoinginerie. Spre exemplu, reflectarea radiațiilor solare înapoi în spațiu prin intermediul a diferite tehnologii.

Mai mult, ideea că Terra va regla nivelul temperaturilor de la sine este o idee falsă. În realitate, efectele încălzirii globale ar fi mult prea pregnante pentru a mai exista o cale de întoarcere naturală. În plus, ceea ce propun oamenii de știință nu este o joacă „de-a Dumnezeu”, așa cum se susține adesea pe rețelele sociale.

Reticența oamenilor față de proiectele de geoinginerie nu este una nouă. Încă din 2010, an în care s-a vorbit despre primele inițiative de acest gen, publicul larg a primit cu reținere astfel de propuneri. Iar timpul a arătat că oamenii nu au fost influențați foarte mult de discursurile oamenilor de știință sau ale politicienilor.

În consecință, susțin autorii studiului citat, rămâne o problemă de abordare. Din punctul lor de vedere, organismele care militează pentru geoinginerie vor trebui să convingă oamenii de beneficiile politicii lor. Apoi, foarte important, să îi convingă că un termen ca geoingineria nu reprezintă neapărat ceva negativ, iar metodele „naturale” atât de clamate de către publicul larg sunt, în realitate, parte a acestor programe de geoinginerie.

Altfel, nu vom face decât să polemizăm steril pe seama unor teme stringente, în timp ce efectele încălzirii globale vor continua să se amplifice.

Plasticul din râuri vine cu un pericol letal

Nu doar prezența plasticului în sine, sau a particulelor de microplastic, reprezintă o problemă pentru sănătatea publică, afirmă un grup de cercetători din Chile, Marea Britanie, Canada și Spania în revista Microbiome. De fapt, plasticul ar purta un pericol direct mult mai mare, și anume agenții patogeni.

Ce se întâmplă în realitate este că plasticul care ajunge în râuri și alte surse de apă dulce aduce cu el agenți patogeni ale căror gene s-au modificat deja pentru a face față antibioticelor cunoscute. Iar asta înseamnă un pericol major pentru sănătatea oamenilor și nu numai.

Faptul că antibioticele de care dispunem în prezent nu mai sunt la fel de eficiente ca în trecut este un fapt cunoscut și, mai mult, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă omenirea, conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății). Numai în anul 2019, conform rapoartelor oficiale, circa 2,7 milioane de persoane și-au pierdut viața ca urmare a lipsei de efect a antibioticelor.

Dacă scenariul va continua să se amplifice în același ritm, anunță specialiștii, numărul deceselor va ajunge la peste 10 milioane anual.

Cercetătorii amintiți au prelevat mostre de apă din mai multe râuri din Marea Britanie acolo unde, teoretic, apa reziduală care ajunge în ele, ar fi trebuit să fie dezinfectată pentru a reduce pericolul prezentat de potențialii agenți patogeni.

Situația este cu totul alta, căci autorii studiului au identificat agenți patogeni (Salmonella, E. Coli, agenți din genul Streptococcus, P. Aeruginosa, bacili Aeromonas șamd.), în unele cazuri chiar și într-un număr de trei ori mai mare decât în cazul valorilor normale.

Iar numărul unor astfel de agenți patogeni crește direct proporțional cu cel al cantității de plastic care ajunge în ape. Fapt care arată o legătură clară între cele două fenomene. Ceea ce este și mai grav, așa cum am subliniat deja, este că unii agenți patogeni nu mai răspund la antibioticele cunoscute.

În plus, subliniază specialiștii, nu trebuie omis nici faptul că râurile sunt principala rută a plasticului către oceanele lumii. Anual, circa 2,41 milioane de tone de plastic ajung în mările și oceanele lumii prin intermediul râurilor și fluviilor. Mai nou, duc cu ele și o întreagă pleiadă de agenți patogeni.

Școlile au fost închise în New Delhi din cauza smogului

Deși inițial anunțaseră că școlile vor fi închise doar în perioada 4-5 noiembrie, autoritățile din New Delhi, India, au anunțat că prelungesc măsura de protecție până la cel puțin 10 noiembrie. Decizia a venit după ce un val uriaș de smog a afectat orașul cu peste 30 de milioane de locuitori, fără a arăta vreun semn de amelioare până acum.

Oficialii din capitala Indiei impun anual restricții în ceea ce privește circulația automobilelor sau a lucrărilor în construcții, însă motivele pentru smogul puternic care afectează an de an metropola indiană au o altă cauză mult mai importantă, pe care autoritățile o ignoră.

Este vorba despre lucrările agricole din jurul capitalei și, mai ales, despre arderea deșeurilor naturale de acolo. Există numeroase voci care critică politica oficialilor indieni, mai ales că aceștia au evitat de fiecare dată să impună măsuri coercitive celor care produc cel mai mare nivel de poluare. În realitate, agricultorii reprezintă o mare masă a votanților, iar politicienii nu doresc să piardă o parte importantă a electoratului prin măsuri nepopulare.

Asta se traduce prin 1,67 de milioane de decese premature, pe fondul poluării aerului, și asta numai în anul 2020. 17.500 dintre aceste decese au fost înregistrate numai în New Delhi. Practic, din ceea ce anunță experții din India și din afară, locuitorii din orașele indiene trăiesc cu 12 ani mai puțin decât în mod normal.

Mai trebuie subliniat și că India este una dintre țările cele mai reticente cu privire la politica reducerii gazelor cu efect de seră. Cel puțin în ceea ce privește reducerea cantității de cărbune folosită în industrie, India a refuzat inițiativele de acest gen. În prezent, nivelul particulelor poluante din aerul măsurat în marile așezări urbane indiene este de 40 de ori mai mare decât limita considerată normală de OMS.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro