Science Report: Cum am putea ajunge în Alfa Centauri, cel mai apropiat sistem solar, în doar 20 de ani ● Care este distanța medie dintre stelele din Calea Lactee? ● NASA va folosi Inteligența Artificială în cazul obiectelor zburătoare neidentificate

​Cum am putea ajunge în Alfa Centauri, cel mai apropiat sistem solar, în doar 20 de ani ● Care este distanța medie dintre stelele din Calea Lactee? ● NASA va folosi Inteligența Artificială în cazul obiectelor zburătoare neidentificate

Cum am putea ajunge în Alfa Centauri, cel mai apropiat sistem solar, în doar 20 de ani

Deși călătoriile interstelare par încă o idee ce ține de literatura SF, un grup de cercetători de la centre de cercetare din Marea Britanie și Luxembrug, plus un start-up american care se ocupă cu proiectarea micro-sateliților, susține că avem deja tehnologia necesară acestui pas. Mai mult, am putea străbate cei 4,24 ani lumină care ne despart de Proxima Centauri, cea mai apropiată stea, în doar două decenii.

Studiul în cauză, aflat deocamdată în varianta pre-print, descrie modul în care am putea realiza această călătorie și cum am putea explora cel mai apropiat sistem solar în timpul vieții noastre. Iar soluția ar fi reprezentată de micro-sonde spațiale, cu greutate nu mai mare de 1 până la zece grame. Dacă voiați să ajungeți personal în sistemul Alfa Centauri, va trebui să mai așteptați. Deocamdată o putem face doar prin intermediul unor astfel de micro-sonde.

Cercetătorii în cauză sunt de părere că o flotă de circa 100 – 1000 de astfel de sonde miniaturale, de dimensiunile unui cip, ar putea atinge 10-20% din viteza luminii dacă fiecare sondă în parte ar fi dotată cu o pânză minusculă care, la rândul ei, va primi un impuls laser care să o ajute să accelereze.

Pentru asta ar fi nevoie de un sistem laser cu puterea de 100 de gigawați. Apoi, sondele ar urma să fie lansate una după alta, timp de un an, distanța dintre ele urmând a fi reglată prin intermediul sistemului laser. Una peste alta, costurile ar fi undeva pe la 100 de miliarde de dolari, sumă pe care autorii studiul o văd fezabilă.

Sondele micro ce formează flota s-ar îndepărta una de cealaltă pe timpul călătoriei, constant, până vor crea o adevărată perdea cu un diametru de 100.000 de kilometri. Asta ar reduce și riscurile accidentelor, de genul impactului cu particule de praf cosmic sau alte corpuri de mici dimensiuni. Odată ajunse la destinație, sondele vor oferi o imagine detaliată a fiecăreia dintre cele trei stele care fac parte din sistemul Alfa Centauri, dar și a planetelor de acolo.

Cum vor fi ele funcționale acolo? Echipa în cauză susține că a creat o sursă simplă și ieftină de energie (un dispozitiv betavoltaic) care ar putea să funcționeze, teoretic, pentru decenii întregi.

Aceeași tehnologie ar putea fi folosită pentru a atinge și alte sisteme solare deși, în cazul ăsta, timpul de așteptare până la primirea datelor ar fi ceva mai mare.

Care este distanța medie dintre stelele din Calea Lactee?

Circa 6.000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber, asta într-o noapte cu cer senin și dintr-un loc din care a fost eliminată orice sursă de poluare luminoasă. Iar stelele astea par extrem de apropiate unele de altele, că tot am pomenit despre călătoriile interstelare.

Problema este că imaginea pe care o percepeți voi este una bi-dimensională. Iar asta înseamnă că nu puteți percepe distanța reală dintre stelele cu pricina. Două stele care par a fi una lângă alta ar putea fi, foarte bine, la distanțe uriașe una de cealaltă. Doar spectrul luminos ar fi apropiat.

Apoi, mai e o problemă. Ceea ce percepeți voi ca fiind o stea pot fi, în realitate, două sau chiar mai multe stele. Iar cel mai bun exemplu este chiar sistemul Alfa Centauri, cel mai apropiat de noi. Acolo, stelele Alfa Centauri A și B apar în spectrul vostru vizual ca o singură stea.

Revenind la distanța dintre stele, atunci media în Calea Lactee ar fi de circa 5 ani lumină. În cazul soarelui nostru, putem spune că suntem ceva mai norocoși, căci se află la o distanță de „doar” 4,24 ani lumină de cea mai apropiată stea, Proxima Centauri (Alfa Centauri C).

Ar mai fi și ideea că stelele, deși par statice, nu sunt. Ele sunt în continuă mișcare, una pe care ați putea să o observați dacă ați avea o durată de viață de cel puțin câteva mii de ani. Cum nu o aveți, trebuie să vă bazați pe observațiile științifice. Cercetătorii sunt de părere că situația este similară și în alte constelații, iar distanța medie de 5 ani lumină dintre stele ar fi oarecum constantă.

Nu au fost luate în calcul stelele rătăcitoare, cele care au ieșit din câmpul gravitațional al propriei galaxii. Asta se întâmplă de obicei atunci când steaua ajunge în proximitatea unei găuri negre masive. În loc să fie înghițită, steaua cunoaște un efect de praștie și ajunge să iasă din limitele galaxiei în care a luat naștere. Într-un asemenea caz, ele ajung să rătăcească printr-un spațiu vast care se poate întinde pe milioane de ani lumină.

NASA va folosi Inteligența Artificială în cazul obiectelor zburătoare neidentificate

După ce doar a anunțat în cadrul unui eveniment transmis live pe toată planeta că nu dețin nicio dovadă certă a existenței unor tehnologii de zbor extraterestre, oficialii NASA anunță că nu vor abandona pista și se vor implica și mai mult în cercetarea OZN-urilor, rebotezate UAP – sau fenomene anormale neidentificate.

Concluzia comisiei speciale a NASA care, timp de un an, a analizat peste 800 de cazuri de așa numite UAP, a fost cât se poate de clară. Nu există nimic care să indice origini extraterestre. În cele mai multe dintre cazuri a fost vorba despre baloane, drone, avioane sau, după caz, de fenomene meteo rare.

Este adevărat că mai rămân cazuri care nu au primit încă o explicație, dar aici este vorba de lipsa fie a unor imagini clare, fie a unor date suficient de credibile. În plus, nu se iau în discuție secretele militare.

Pentru a evita pe cât posibil cazurile în care se vorbește de calitatea slabă a imaginilor sau a datelor, oficialii NASA au anunțat că vor lua în considerare folosirea AI în clarificarea acestora. Pe un model care a fost testat și în fizica particulelor, în astronomie sau alte științe, membrii comisiei amintite din cadrul NASA intenționează să utilizeze AI în descifrarea imaginilor și a datelor disponibile.

Chiar și astfel, noi zicem să nu vă faceți iluzii prea mari că vor fi identificate nave extraterestre. Cel puțin nu după scandalul recent al baloanelor spion din China.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro