Science report: Cum să transformi un asteroid într-un habitat spațial în doar 12 ani ● Care a fost prima plantă domesticită de om și de ce e posibil să ne întoarcem la ea ● Scheletul unui urs panda a fost descoperit într-un mormânt regal vechi de 2.000 de ani

​Cum să transformi un asteroid într-un habitat spațial în doar 12 ani ● Care a fost prima plantă domesticită de om și de ce e posibil să ne întoarcem la ea ● Scheletul unui urs panda a fost descoperit într-un mormânt regal vechi de 2.000 de ani

Cum să transformi un asteroid într-un habitat spațial în doar 12 ani

Ideea habitatelor spațiale nu este deloc nouă. A tot fost vehiculată în literatura SF, ulterior și în cea științifică, în filme șamd. Dar, până acum, totul a rămas la stadiul de proiect îndepărtat, mai ales că obiectivele marilor agenții spațiale sunt altele pe plan scurt și mediu.

Ideea este că un habitat spațial construit în jurul unui asteroid ar putea fi mai fezabilă și mai ieftină decât pare la prima vedere. Cel puțin asta susține un fost inginer spațial american, Davin W. Jensen, într-un studiu care acoperă 65 de pagini și care, deocamdată, este doar în faza pre-print.

Jensen, citat de Universe Today, susține că a găsit inclusiv candidatul ideal pentru ipoteticul său habitat. Este vorba despre asteroidul 163693 Atira, un asteroid care, în punctul cel mai apropiat de Terra, se află la circa 30.800.000 de kilometri. Atira are circa 4,8 kilometri diametru, are deja o mișcare de rotație, plus o lună proprie (una cu un diametru de un kilometru). Ce e foarte important, Atira se află în zona propice vieții (zona Goldilock), ceea ce contează enorm la reglarea temperaturii viitorului habitat.

Pe scurt, dintre toate formele posibile ale viitoarei stații, cercetătorul american a optat pentru una circulară. Fiind fixată de asteroid, baza va trebui să se rotească pentru a genera forța centripedă necesară creării unei gravitații artificiale, similare ce cea terestră. Iar asta va însemna inventarea unei modalități de a spori mișcarea de rotație a asteroidului.

Pentru a construi habitatul care, apropo, ar trebui să aibă în forma finală undeva pe la 1 miliard de metri pătrați, Jensen propune trimiterea unui grup de patru roboți capabili să creeze alți roboți la rândul lor. Câți? Circa 3.000 ar fi suficienți, zice el. Odată cu ei trimitem și baza și suficiente ingrediente electronice pentru ce mai trebuie construit acolo, inclusiv cei 3.000 de roboți. Pare mult, dar un singur transport ar fi necesar, și asta cu tehnologia de care dispunem în prezent.

Pare un scenariu rupt din filmele SF, dar autorul studiului crede că este mai simplu decât pare în realitate. Din calculele lui, costurile totale s-ar ridica la 4,1 miliarde de dolari. Ca o comparație, programul Apollo a costat 91 de miliarde. Apoi, totul va putea fi construit în maximum 12 ani, plus niște ani pentru a regla temperatura habitatului, apoi pentru a genera suficient oxigen și apă.

Având în vedere că Elon Musk a cheltuit de vreo 11 ori mai mult pentru a cumpăra Twitter, Jensen este convins că planul său ar putea intra în atenția multimiliardarilor din viitorul apropiat. Ei, asta chiar ar fi o cursă spațială privată de urmărit, nu doar campanii de marketing ca până acum.

Care a fost prima plantă domesticită de om și de ce e posibil să ne întoarcem la ea

O echipă internațională de specialiști, coordonată de geneticieni de la Universitatea din Maryland, SUA, a reușit în premieră să decodeze genomul complet al alacului. Ce este alacul? Pentru cei care nu au auzit de el, alacul este un soi de grâu primitiv care, din datele obținute atât de arheologi cât și, mai nou, de geneticienii amintiți, ar fi prima plantă domesticită și cultivată de om.

Procesul domesticirii alacului ar fi început acum circa 12.600 de ani, undeva în sudul Turciei. De acolo s-ar fi răspândit ulterior în Asia Centrală și Europa, acolo unde alacul a continuat să fie cultivat vreme de peste 12 milenii. De fapt, există zone în care este cultivat și astăzi, inclusiv în România, deși suprafețele agricole destinate acestei culturi sunt unele reduse.

Ca un detaliu, dacă vă mai amintiți de Ötzi, vânătorul de acum 5.300 de ani, descoperit complet înghețat și mumificat în Munții Alpi, ei bine, el avea în stomac resturile ultimei mese, iar din aceasta nu lipsea pâinea de alac.

Revenind la alac, trebuie spus că acesta a fost înlocuit de-a lungul timpului cu soiuri hibride mai productive dar, după câte se observă cu precădere astăzi, nu la fel de rezistente în fața secetei, a temperaturilor ridicate sau a dăunătorilor. Tocmai aici revine în actualitate alacul, căci genele sale ar putea duce la crearea unor culturi noi, mult mai rezistente în fața efectelor încălzirii globale decât cele folosite în prezent.

De altfel, și asta nu e o idee nouă, dar este reluată de autorii studiului, proprietățile nutritive ale alacului sunt superioare soiurilor de grâu cultivate astăzi. Plus că ar fi și mai sănătos. Alacul conține o cantitate redusă de gluten, asta în timp ce conținutul de proteine este cu 30% mai ridicat decât în cel al grâului modern. De asemenea, alacul ar fi de trei până la patru ori mai bogat în antioxidanți.

Plecând de la toate aceste considerente, alacul ar putea reveni în actualitate, măcar prin aportul genelor sale, pe baza cărora să se creeze soiuri noi de grâu, ceva mai rezistente în fața a ceea ce va veni din punct de vedere climatic.

Scheletul unui urs panda a fost descoperit într-un mormânt regal vechi de 2.000 de ani

Că animale au fost înhumate împreună cu defuncți de-a lungul timpului, asta nu e vreo mare surpriză. Numai dacă ne gândim la anticii egipteni și ne dăm seama că acolo era chiar o industrie care împlica astfel de practici. Da, dar un panda chiar nu a fost descoperit până acum în vreun mormânt regal.

Evident, este vorba de China. Mai exact, despre mormântul împăratului Wen, personaj care a domnit între anii 180 și 157 î.Hr. Mormântul respectivului a fost identificat în anul 2021, în apropiere de orașul Xi’an și a oferit într-o primă etapă a cercetărilor peste 1.500 de artefacte. De la ceramică până la care de luptă cu tot cu caii aferenți.

Până aici nimic nemaivăzut, căci astfel de practici datează încă din epoca bronzului. Surpriza a venit în momentul în care arheologii au scos la lumină scheletul unui panda uriaș. Și asta chiar e o premieră. Se pare că, dată fiind descoperirea asta, urșii panda erau considerate animale simbol încă de acum cel puțin două milenii. Foarte posibil ca, pe vremea împăratului amintit, urșii panda să fi fost considerate animale asociate cu bogăția și puterea elitelor.

De asta a și fost ucis unul pentru a fi înmormântat lângă împărat. De fapt, în urmă cu aproape 50 de ani, atunci când a fost descoperit mormântul împărătesei Bo, mama monarhului Wen, arheologii au scos la lumină craniul unui urs panda, dar în afara mormântului regal. Însă doar pe baza acestei descoperiri, nu s-a putut stabili clar dacă era vorba de o ofrandă sau de un alt motiv.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro