Science report: O interesantă schimbare de paradigmă în cazul misterioaselor migrații umane ● De la Pământ la Marte în 126 de zile ● O piramidă hexagonală, unicat în lume, a fost descoperită în Kazahstan

​O interesantă schimbare de paradigmă în cazul misterioaselor migrații umane ● De la Pământ la Marte în 126 de zile ● O piramidă hexagonală, unicat în lume, a fost descoperită în Kazahstan

O interesantă schimbare de paradigmă în cazul misterioaselor migrații umane

Migrațiile populațiilor preistorice au fost și au rămas, după mai bine mai bine de 150 de ani de studiu al istoriei vechi a umanității, un subiect controversat. Când, cum sau de ce migrau diferite comunități, pe ce distanțe, pe ce rute, sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le pun specialiștii în domeniu, și nu numai ei.

Dacă ar fi să te bazezi strict pe logică, un răspuns ar fi acela că populațiile umane migrau în momentele dificile. Spre exemplu, o oscilație climatică majoră, fie că era vorba de o răcire accentuată a temperaturilor, de o secetă prelungită șamd. Practic, oamenii ar fi migrat în căutarea unor alte surse de hrană și a unor condiții mai bune de viață.

Numai că logica trebuie dublată și de dovezi pentru a putea transforma ipoteza într-o teorie. Iar dovezile despre care vom vorbi azi spun o poveste cumva atipică, una care contrazice afirmațiile de mai sus.

Astfel, o echipă mixtă, americano-japoneză, a realizat în premieră o analiză nu doar a mostrelor de polen preistorice din regiunea Baikalului, ci a și suprapus imaginea diferitelor schimbări climatice pe ceea ce știm noi azi din registrul arheologic. Mai exact, pe apariția fosilelor umane în diferite perioade ale preistoriei.

A reieșit că, în perioada 55.000 – 31.000 de ani B.P., putem vorbi de trei valuri importante de migrație a diferitelor populații de Homo sapiens, în ceea ce înseamnă Siberia. Un prim val ar fi înregistrat în intervalul 50-55 de mii de ani. Al doilea ar fi avut loc acum 45-42 de mii de ani, în timp ce ultimul s-ar fi petrecut în intervalul 31-35 de mii de ani.

Deosebit de interesant, toate cele trei intervale de timp ar coincide cu perioade de încălzire accentuată, cu o creștere a gradului de umiditate, dar și cu o creștere a ratei de împădurire. Practic, aceste date au fost susținute de studiile polinice care au arătat o extindere a pădurilor boreale din zonă, dar și a pajiștilor. Unele care, spun autorii studiului, ar fi permis comunităților umane acces atât la sursele vegetale de hrană, cât și la cele animale, atrase de cele din urmă.

Iar toată ideea asta contrazice concepțiile conform cărora oamenii migrau în perioadele mai puțin prielnice. De fapt, dacă ne uităm la faptul că o colonizare a Eurasiei de către Omul de Neanderthal se produce, de facto, acum 120.000 de ani, în plină perioadă interglaciară, studiul despre care pomeneam pare să prindă contur.

Cercetătorii fac trimitere, printre mult situri faimoase care trădează prezența lui Homo sapiens, și la una dintre fosilele faimoase din Siberia, un femur uman descoperit la Ust`- Ishim, nu departe de lacul Baikal. Femurul în cauză reprezintă cea mai veche dovadă fosilă a existenței lui H. sapiens în Asia de Nord, una datată la 45.000 de ani. Apoi, studiile genetice au arătat că individul în cauză provenea dintr-o populație ale cărei origini genetice se regăsesc în Asia de Sud-Est de acum 55.000 de ani.

Toate aceste date, coroborate, vorbesc într-adevăr despre o dispersie rapidă, în valuri, a diferitelor comunități umane. Unele care, cel puțin într-o primă etapă, au ajuns din Orientul Mijlociu până în nordul Chinei. Apoi, au urmat alte și alte valuri, toate susținute de ameliorările climatice.

Evident, subiectul este unul mai mult decât vast și plin de multe necunoscute. Însă abordarea autorilor studiului, studiu care, apropo, a fost publicat în Science Advances, merită să fie luată în seamă.

De la Pământ la Marte în 126 de zile

Vă relatam în urmă cu doar câteva zile că un grup internațional de cercetători lansa ideea unor călători interstelare, ba chiar până în sistemul solar Alfa Centauri (sistem solar aflat la 4,24 ani lumină față de Terra), într-o perioadă record de doar 20 de ani. Cum asta? Prin intermediul unor micro-sonde spațiale, de mărimea unui cip, dar care ar fi dotate cu vele solare.

Ei bine, până la Alfa Centauri, ar trebui poate să testăm tehnologia asta mai aproape. Și asta este și ideea unor ceretători germani de la Institutul de Cercetări Aerospațiale de la Universitatea din Dresda, dar și de la Departamentul pentru Studiul Sistemului Solar din cadrul Institutul Max Plank din Leipzig.

Studiul lor, trimis spre publicare la revista Acta Astronautica, dar aflat deocamdată în varianta pre-print pe platforma ArXiv, readuce aceeași idee a velelor solare. Una care, între noi fie vorba, tot apare periodic din anii `70 încoace.

Diferența este că, între timp, mai exact prin anul 2012, tot niște cercetători germani au inventat un material revoluționar, pe nume aerografit. Cel mai ușor material din lume, unul poros, creat dintr-o rețea microscopică din tuburi de carbon.

Iar ideea savanților amintiți este simplă. O sondă spațială dotată cu o velă creată din aerografit ar putea capta fotonii care vin de la Soare, asemenea unei vele care captează vântul, și astfel ar putea accelera la viteze care acum par că țin de domeniul SF. Iar ținta, că tot vorbeam de o destinație mai apropiată, ar fi planeta Marte. O planetă aflată la „doar” 401 milioane de kilometri.

În simulările lor, cercetătorii germani au descoperit că o velă cu o suprafață de 104 metri pătrați, dar cu masa de doar un kilogram, ar permite unei sonde să ajungă de pe Terra pe Marte, în momentul ideal, în doar 126 de zile. Față de cele șapte-nouă luni, cât ar dura călătoria cu tehnologia actuală, ar fi o adevărată revoluție.

Este adevărat, sonda aia tot ar trebui propulsată în spațiul cosmic, la circa 90 de milioane de kilometri (0,6 din Unitate Astronomică), prin intermediul tehnologiei actuale. Dar, de acolo, intră în acțiune vela și totul se simplifică. Practic, 103 zile ar dura numai străbaterea acestei distanțe. De la desfășurarea velelor și până la destinație, respectiv Marte, ar mai dura doar 26 de zile.

Deocamdată, cea mai bună veste pe care o avem de la NASA, cei care se pare că vor și testa tehnologia asta, este că primul zbor de test va avea loc în februarie 2025. Atunci este programată misiunea NASA Solar Cruiser, care își propune să studieze Soarele cu o sondă dotată cu o velă similară.

O piramidă hexagonală, unicat în lume, a fost descoperită în Kazahstan

Că structuri piramidale se găsesc în mai toate civilizațiile importante din Epoca Bronzului este deja un fapt cunoscut. Că primele erau construite în trepte, că s-a evoluat la modelul patentat de egipteni, și asta știe mai toată lumea.

Dar niciodată nu a fost descoperită o piramidă hexagonală. În fine, dacă e să fim scrupuloși, din punct de vedere matematic, nu prea ar fi o piramidă. Dar dacă arheologii kazahi care au făcut descoperirea asta la ei în țară au folosit acest termen, atunci așa îl vom folosi și noi.

Este vorba despre o construcție cu rol funerar de acum 3.800 de ani, cu o înâlțime de circa trei metri. Interesant este că „piramida” kazahă este singura de acest fel din lume. Un unicat chiar și printre celelalte clădiri contemporane din zonă.

Arheologii din Kazahstan susțin că piramida are inclusiv megalșiți cu greutatea de circa o tonă plasați în fiecare dintre colțuri. Și, da, tot în trepte a fost construită, pe modelul celor mai vechi piramide cunoscute.

Conform declarațiilor oficiale, pe pereții clădirii apar petroglife zoomorfe care ilustrează cai sau cămile. De altfel, oase de cal au fost descoperite și în apropierea sitului, ceea ce poate trăda un cult al acestui animal într-o zonă și într-o perioadă renumită pentru populațiile care foloseau intens astfel de animale.

Chiar dacă monumetele din zonă sunt cercetate argeologic încă din anul 2014, în cazul de de față săpăturile sunt încă la început, așa că mare lucru nu știm despre ce se află acolo. Nu se știe dacă există oseminte umane, sau ce posibile comori poate ascunde neobișnuita piramidă hexagonală. Până acum, au fost scoase la lumină doar bucăți de ceramică, un cercel de aur și alte câteva bijuterii.

Deocamdată nici măcar nu există un studiu publicat oficial, ci doar declarațiile și fotografiile oficiale ale cercetătorilor de la Universitatea Națională din Astana.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro