Se va termina miracolul salarial rusesc? Cinci elemente cheie pentru economia Rusiei în 2025

Rusia s-a folosit de rezervele sale financiare și a reușit, în ciuda predicțiilor specialiștilor, să-și susțină economia după invadarea Ucrainei, în februarie 2022. Acum, însă, situația pare să se schimbe odată cu resimțirea efectelor sancțiunilor internaționale și creșterea cheltuielilor de război, scrie The Moscow Times.

În martie 2022, la o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, președintele american Joe Biden spunea că sancțiunile occidentale transformă „rubla în moloz”, economia rusă fiind „pe cale să fie redusă la jumătate”. Cu toate acestea, după o scădere a PIB de 2,1% în 2022, economia țării lui Vladimir Putin a crescut cu 3,6% în 2023, iar estimarea pentru 2024 este de +3,8%.

Însă, potrivit analizei The Moscow Times, situația economiei ruse pare în prezent să se schimbe în 2025.

Rezistența economiei Rusiei a fost construită pe trei fundamente: rezerve mari înainte de război, veniturile stabile din vânzările de petrol și gaze și limitarea impactului războiului asupra economiei civile. Având în vedere că toate cele trei componente se erodează după trei ani de război, Rusia se confruntă cu dileme serioase în 2025.

Va intra economia rusă în recesiune?

După doi ani de creștere economică, Rusia pare să se afle la răscruce în ceea ce privește modul de gestionare a inflației galopante, scrie The Moscow Times.

Menținerea situației actuale, fără o întrerupere a creditării și a cheltuielilor, riscă să declanșeze o spirală inflaționistă. Într-un astfel de scenariu, companiile și persoanele fizice vor acorda prioritate cheltuielilor curente în detrimentul economisirii, în fața unor creșteri de două cifre ale prețurilor la nivel general.

În schimb, Banca Centrală rusească a luat măsuri pentru „a răci” cererea în economia rusă prin creșterea ratei dobânzii cheie și reducerea volumului de împrumuturi subvenționate de guvern. Aceste măsuri sunt menite să facă împrumuturile mai scumpe și economisirea mai profitabilă, reducând astfel investițiile și cheltuielile în economie, ceea ce ar trebui să țină sub control creșterea prețurilor.

Pe de altă parte, este posibil ca creșterea economică globală să încetinească, iar ratele ridicate ale dobânzilor ar putea provoca falimentul unor întreprinderi care se bazează pe credite.

The Moscow Times citează un sondaj realizat de Banca Centrală în rândul economiștilor ruși. Acesta arată o creștere a PIB-ului de 1,5% anul viitor, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează o creștere a PIB-ului rusesc de 1,3%.

Cu toate acestea, unii economiști preconizează că acțiunile Băncii Centrale ar putea duce la o recesiune scurtă, definită ca o scădere a PIB-ului timp de două trimestre consecutive.

Dilema Băncii Centrale a Rusiei

Prețul pe care Rusia îl va plăti, probabil, pentru domolirea inflației este o încetinire economică, a declarat Yevgeny Nadorshin, economist șef la compania de consultanță PF Capital. El crede că Banca Centrală va continua să înăsprească ratele dobânzilor, care ar putea ajunge la 25% pe an, crescând probabilitatea unei recesiuni.

„Nu înțeleg deloc cum se poate dezvolta economia rusă în aceste condiții. Așa că văd o recesiune”, a declarat Yevgeny Nadorshin, citat de Kommersant.

Economistul șef al Bloomberg pentru Rusia, Alexander Isakov, a fost de acord că Banca Centrală ar putea crește rata dobânzii cheie până la 25%.

„Banca Centrală se confruntă cu o dilemă: ar trebui să majoreze în continuare ratele dobânzilor, chiar dacă acest lucru ridică riscul de recesiune, sau doar să accepte o presiune inflaționistă mai mare. Factorii de decizie vor opta probabil pentru prima variantă”, a declarat Isakov pentru Bloomberg.

Rodion Latypov, economist șef la VTB, al doilea mare creditor din Rusia, se așteaptă, de asemenea, la o „recesiune ușoară” anul viitor, care să reducă inflația.

Va lua sfârșit miracolul salarial din Rusia?

În multe privințe, economia rusă a semănat cu alte economii de război: cheltuielile bugetare au crescut, sectorul apărării s-a extins, iar inflația a crescut.

De asemenea, se așteaptă ca economiile aflate în război să înregistreze o scădere a salariilor reale, deoarece nu pot ține pasul cu inflația generată de cheltuielile de război neproductive. 

Cu toate acestea, în Rusia, creșterea salariilor a fost suficient de mare pentru a depăși inflația, deoarece angajatorii au cheltuit bani pentru a atrage lucrători pe o piață a muncii restrânsă fără precedent. Dar este posibil ca miracolul salariilor să ia sfârșit. Atât timp cât piața muncii rămâne restrânsă, este puțin probabil ca societățile din afara sectorului de apărare să fie la fel de dispuse să crească salariile.

Creșterea reală a salariilor este de așteptat să scadă la 3,1% în 2025, de la 8% în 2024, conform unui sondaj realizat de Banca Centrală.

„Dacă o companie are datorii, va trebui să cheltuiască mai mult pentru deservirea acestora (din cauza ratelor ridicate ale dobânzii). În consecință, resursele pentru a crește salariile chiar și în conformitate cu inflația vor fi limitate, iar creșterea poate încetini”, a declarat analistul Yelena Kiselyova pentru Kommersant.

Va declara Rusia o a doua mobilizare „parțială”?

O variabilă care ar putea afecta economia rusă și, în special, piața muncii, este perspectiva unui al doilea val de mobilizare forțată.

Până în prezent, Rusia și-a suplimentat trupele pentru războiul împotriva Ucrainei, prin atragerea de soldați, prin contracte cu salarii mari și bonusuri. Cu toate acestea, recurgerea la voluntari ar putea să nu fie suficientă în cazul în care Rusia dorește să își extindă operațiunile, de exemplu, pentru a cuceri orașe mari precum Harkiv, sau dacă suferă pierderi grele.

În 2024, comandanții Rusiei îl îndemnau deja pe Vladimir Putin să desfășoare o nouă rundă de mobilizare forțată pentru a spori forța de invazie, a relatat The Wall Street Journal.

Analistul militar Michael Kofman consideră că Rusia va începe să se confrunte cu o lipsă mai acută de oameni în a doua jumătate a anului 2025.

Între timp, mobilizarea va crește povara războiului asupra economiei civile a Rusiei, care este deja strivită de complexul militar-industrial. În actualul sistem de recrutare a voluntarilor, mulți dintre noii luptători tind să fie mai în vârstă și incapabili din punct de vedere fizic. Mobilizarea ar scoate din economie câteva sute de mii de bărbați în vârstă de luptă, inclusiv din sectoare foarte productive.

Un al doilea posibil val de mobilizare va crea bătăi de cap suplimentare pentru companiile care se luptă deja să găsească lucrători pe o piață a muncii restrânsă, ceea ce ar putea contribui la o încetinire economică. De asemenea, ar putea duce la un alt val, deși mic, de tineri care părăsesc țara, ca un ecou al exodului masiv care a urmat mobilizării din toamna anului 2022.

Vor scădea veniturile din petrol și gaze ale Rusiei la noi minime?

Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol și gaze au reprezentat un factor stabilizator important pentru economia din timpul războiului, atât ca sursă de venituri economice, cât și ca sursă de valută forte.

În ciuda avalanșei de sancțiuni occidentale, nu este de așteptat ca veniturile Rusiei să se prăbușească. Moscova este încă în măsură să livreze petrol clienților săi la prețuri acceptabile, chiar dacă a pierdut o parte semnificativă a pieței pentru gazele sale.

Pare aproape sigur că veniturile bugetare rusești din sectorul petrolului și gazelor nu vor scădea sub cifra din 2023, care a fost de 8.800 de miliarde de ruble (aproximativ 84,6 miliarde de dolari), sau 30% din toate veniturile bugetare, a declarat analistul de politică energetică Kirill Rodionov.

Ca și în ultimii doi ani, taxele legate de petrol vor contribui cel mai mult la buget, a spus analistul de politică energetică.

Există însă unele riscuri negative pentru industria energetică a Rusiei.

În primul rând, se preconizează că prețul petrolului rusesc va rămâne la un nivel moderat din cauza ofertei stabile și a incertitudinii legate de cererea viitoare. Asta înseamnă că prețurile petrolului ar trebui să se situeze în jurul valorii de 70 de dolari pe baril în 2025, un nivel confortabil pentru Rusia, dar care nu reprezintă un câștig de care Moscova are nevoie pentru a-și finanța mașinăria de război.

În plus, Rusia ar putea oferi reduceri suplimentare cumpărătorilor săi în cazul în care Statele Unite vor crește presiunea sancțiunilor asupra Moscovei.

În al doilea rând, veniturile rusești din gaz ar putea fi afectate în 2025 dacă Ucraina oprește tranzitul de gaz rusesc prin teritoriul său către statele europene. Pierderea tranzitului din Ucraina va costa Rusia aproximativ 7-8 miliarde de dolari în venituri pierdute și aproximativ 10% din exporturile de gaze ale Rusiei.

Ce se va întâmpla cu rubla?

În timp ce companiile rusești încă își vând bunurile în străinătate, în principal resurse energetice pentru valută străină, este o provocare să aducă această valută înapoi în țară, parțial din cauza sancțiunilor internaționale care pun presiune.

În schimb, companiile rusești preferă adesea să își păstreze veniturile în valută în conturi din afara țării, a declarat economistul Serghei Khestanov. Acest lucru permite ca banii să fie utilizați de alte companii rusești care au nevoie de valută străină pentru a importa bunuri și care pot plăti pentru această valută în ruble în Rusia. Toate acestea duc la o lipsă de valută străină în țară, ceea ce pune presiune pe rublă.

Alți factori care cântăresc asupra rublei includ importurile stabile ale Rusiei din străinătate, care nu pot fi înlocuite de producția internă din cauza blocajelor, și incertitudinea cu privire la prețurile petrolului.

Alexander Potavin, analist la compania Finam din Moscova, spune că rubla va continua să se deprecieze în 2025, dar nu brusc. „Nu avem nicio îndoială că rata de schimb a dolarului va reveni la maximele din martie 2022, de aproximativ 121 de ruble (pe dolar) – este vorba doar de sincronizare. Dacă prețul petrolului Brent scade sub 70 de dolari pe baril, rubla va slăbi mult mai repede”, a afirmat el.

O companie de analiză cu sediul la Moscova, SberCIB Investment Research, a estimat că dolarul va ajunge la 115 ruble până la sfârșitul anului 2025. Slăbirea rublei ar putea continua pe fondul creșterii inflației, al problemelor cu exporturile, precum și al creșterii dolarului la nivel mondial, au remarcat analiștii.

Analistul financiar Pavel Ryabov prognozează că, în 2025, rata medie de schimb a rublei față de dolar va fi de aproximativ 110. El a prezis devalorizarea treptată a rublei cu aproximativ 12-15% în următorii ani. 

Sondajul realizat de Banca Centrală în rândul economiștilor preconizează un curs de schimb mediu al rublei în 2025 de 102 față de dolar.