Senzori inspirati de "nasul" homarului ar putea detecta pe viitor minele terestre

Cercetatorii din Florida care studiaza felul in care homarii adulmeca fundul marii in cautare de mancare au gasit un indiciu pentru dezvoltarea unei tehnologii care i-ar putea ajuta pe soldati sa detecteze minele terestre si explozibilii ascunsi de la o distanta mai mare decat permite tehnologia actuala, relateaza Reuters.

„Nasul” homarului este reprezentat, in realitate, de o pereche de antenule paroase care capteaza moleculele „de miros” care se agata in micile fire de par si ajuta crustaceul sa localizeze mirosul, explica cercetatorii de la Universitatea din Florida.

Acestia studiaza un neuron olfactiv care emite pulsuri electrice grupate, precum un sistem radar care foloseste pulsuri de energie radio pentru a detecta avioane.

Constatarile echipei, publicate in numarul din ianuarie al revistei de specialitate Journal of Neuroscience, ar putea furniza indicii cu privire la posibilitatile de a imbunatati dispozitivele de detectare a minelor terestre si a altor explozibili, a declarat Jose Principe, profesor de inginerie electrica si informatica, din cadrul echipei de cercetare.

Detectoarele curente „adulmeca” materialele explozibile, insa este nevoie ca o persoana sa manuiasca „nasul electronic” pentru a stabili coordonatele exacte, explica Principe. Un nou dispozitiv care foloseste un „nas de homar” ar putea stabili sursa unei posibile explozii de la o distanta sigura.

Pentru un homar, fiecare astfel de neuron olfactiv raspunde la o adulmecare pe o frecventa diferita, sustine Barry W. Ache, profesor de neurostiinte si biologie si director al Centrului pentru Miros si Gust de la Universitatea din Florida.

Simtind timpul care trece intre adulmecari, homarul reuseste sa gaseasca sursa, arata Ache.

Relizarea unui model computerizat al celulelor olfactive ale homarului au ajutat echipa sa inteleaga cum homarul extrage si proceseaza informatiile din mediul inconjurator, a explicat si Principe.

„Ideea noastra despre miros evolueaza”, a adaugat cercetatorul.

Principe sustine ca oamenii de stiinta au inteles de multa vreme ca timpul joaca un rol in acustica si in vedere, insa nu au recunoscut importanta timpului pentru miros.

„Uimitor, mergi la homar si gasesti celule care sunt asociate cu cronometrarea, care masoara timpul. (…) Cu aceste celule, animalul poate sa cuantifice timpul trecut de la ultima intalnire cu un miros”, explica Principe.

Constatarile extind cunostintele noastre despre simtul mirosului la oameni dar si la alte animale.

Principe a mai aratat ca se asteapta ca potentiale aplicatii comerciale sa fie disponibile in viitorul apropiat.

„Gasesti un principiu si apoi il faci public in termeni de inginerie pentru a crea dispozitive”, afirma cercetatorul american.