​​SIMULARE Cât ar putea plăti bucureștenii pentru încălzire în această iarnă la tariful de 280 lei propus de Nicușor Dan

​Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, propune de la 1 decembrie o creștere a prețului gigacaloriei pentru populație de la 164 lei la 280 lei. Este vorba despe bucureștenii racordați la sistemul centralizat de încălzire, iar creșterea este de circa 70%. Cu cât va crește factura la încălzire, dacă acest tarif va fi aprobat?

Pentru o lună de iarnă, pentru încălzirea unei camere se consumă în medie o gigacalorie. Punctual depinde însă de câte grade vrem în casă, pentru că una este să stai la 21 de grade și alta la 24-25, cât de bine izolat este apartamentul, câți pereți sunt la exterior, dacă apartamentele de lângă noi sunt locuite sau nu.

Cu cât crește factura la căldură la un apartament de două camere

La acest consum mediu, de 1 gigacalorie pe cameră, factura crește astfel:

• o garsonieră – consum de 1 gigacalorie, factura crește de la 164 la 280 lei;
• un apartament de două camere – la consum de două gigacalorii, factura crește de la 328 la 560 lei;
• un apartament de trei camere – la un consum de 3 gigacalorii, factura crește la 492 lei la 840 lei;

Prețul gigacaloriei, subvenționat de Primăria Capitalei. Cum se calculează factura

Deocamdată nu există consens în Consiliul General privind acest tarif, deci creșterea nu a fost aprobată. PNL și PMP sunt pentru, PSD și USR împotrivă.

Creșterea de 70% este doar pentru populație. În urma scumpirilor la gaze, prețul global al gigacaloriei crește de la 490 lei la 980 lei, adică se dublează, diferența dintre cât plătește populația, 280 lei și 980 lei, urmând să fie plătită prin subvenție, de Primăria Capitalei. Municipalitatea a cerut ajutor de la Guvern 980 de milioane de lei, ca să acopere scumpirea, dar nu se știe dacă și câți bani va primi.

Doar puțin peste 10% din rețea de termoficare din București este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Primarul Nicușor Dan spunea că iarna aceasta va fi „un pic mai bine” ca iarna trecută, dar tot vor fi probleme. Anul trecut, mii de blocuri au rămas constant fără apă caldă și căldură din cauza avariilor din sistem.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei FNirea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri, licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 2100 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

În prezent, preţul de producţie şi transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureştenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Pentru 2021 subvenția plătită de municipalitate se ridică la peste 1 miliard lei.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

• 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
• rețelele termice primare – 987,34 km;
• puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
• rețele termice secundare – 2.964,64 km.

Peste 500.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;

din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

• 2016: 800.000 l/h
• 2019: 1.200.000 l/h
• 2020: 2.200.000 l/h