Slobodan Milosevici pe ultimul drum

Fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a fost inmormantat sambata in orasul sau natal, Pojarevac. O inmormantare de la care au lipsit insa chiar familia lui Milosevici. Nici sotia, nici fratele si nici copiii nu au venit la Pojarevac sa-l conduca pe ultimul drum pe fostul lider de la Belgrad.

Un apropiat al fostului presedinte sustine ca rudele apropiate ale lui Milosevici au fost impiedicate sa vina la inmormantare.

Autoritatile sarbe au anuntat ca ceremonia de astazi de la Pojarevac va avea un caracter privat. Sicriul cu trupul neinsufletit al fostului presedinte va fi transportat de la Belgrad, din Muzeul Revolutiei, unde a fost depus acum doua zile pentru ca simpatizantii sa-i aduca un ultim omagiu.

Socialistii sarbi planuiesc sa organizeze astazi un mare miting de adio in fata parlamentului de la Belgrad, inainte sa porneasca spre Pojarevac cortegiul funerar.

Nici opozantii fostului regim nu vor sta degeaba. Intentioneaza sa raspunda cu o demonstratie de protest. Ei nu vor sa fie uitate atrocitatile pentru care era judecat Slobodan Milosevici la Haga.

Fostul presedinte era judecat pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii comise in timpul conflictelor din Bosnia, Croatia si Kosovo.

Crima sau moarte naturala?

Imediat dupa anuntul mortii lui Slobodan Milosevici, acum o saptamana, toata lumea s-a gandit ca fostul presedinte iugoslav a murit de moarte buna, cunoscute fiind probleme sale de sanatate. In scurt timp, insa, familia si partizanii lui Milosevici au inceput sa vorbeasca despre crima.

Iar cauza mortii sale nu a fost singura controversa. In Serbia s-a declansat o adevarata disputa si asupra locului de inmormantare.

Slobodan Milosevici avea probleme cardiace de mai multi ani. Procesul de la Haga a fost intrerupt de nenumarate ori din aceasta cauza, iar fostul presedinte iugoslav a cerut sa fie lasat sa se trateze la Moscova. Solicitarea i-a fost respinsa. Doua saptamani mai tarziu, Milosevici a fost gasit mort in celula sa.

Avocatii, familia si sustinatorii acestuia au avut astfel un motiv ca sa acuze tribunalul Penal International.

”Dupa ce m-am consultat cu familia Milosevici, am cerut oficial ca autopsia sa nu fie efectuata la Haga, ci la Moscova. Am insistat, pentru ca mi-am amintit ce-mi spunea domnul Milosevici ca, in inchisoare, au incercat sa-l otraveasca”, a declarat unul dintre avocatii lui Milosevici.

Procurorul Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, Carla del Ponte, a respins categoric aceste acuzatii. In urma autopsiei s-a stabilit ca Slobodan Milosevici a suferit un atac de cord.

Prima concluzie este ca a avut o moarte naturala, cauzata de tensiunea prea mare, pe o perioada indelungata de timp. Raportul autopsiei a confirmat ca in corp exista o substanta care a anulat efectele tratamentului prescris domnului Milosevici.

Un medic olandez a declarat ca Milosevici a luat de buna voie respectivul medicament, ca sa-si inrautateasca starea si sa-i convinga pe judecatori sa-i dea voie sa plece la Moscova, la tratament.

Familia si avocatul nu renunta insa la ipoteza otravirii, mai ales ca nimeni nu stie cum a ajuns medicamentul, folosit de obicei la tratarea tuberculozei, in celula lui Slobodan Milosevici. Prin urmare, s-a cerut o a doua autopsie, care sa fie efectuata de medici rusi.

O echipa de specialisti de la Moscova s-a deplasat la Haga, impreuna cu fiul lui Milosevici, Marko. In cele din urma, cauza oficiala a mortii fostului presedinte iugoslav a ramas atacul de cord.

Intre timp, tribunalul de la Haga incearca sa elimine suspiciunile legate de moartea fostului lider de la Belgrad. Rezultatul analizelor toxicologice, prezentat ieri, nu a confirmat teoria ca Slobodan Milosevici ar fi fost otravit.

Contrar expertizei preliminare anuntata zilele trecute, oficialii curtii penale de la Haga au precizat totodata ca nu s-au gasit nici urme de rifampicina, medicamentul care i-ar fi anulat tratamentul pentru hipertensiune.

Ei au adaugat ca cererea lui Milosevici de a se trata la Moscova era nefondata, tratamentul inchisorii fiind bine administrat.

Oficialii tribunalului au mai precizat ca in paralel, au loc doua anchete legate de moartea fostului presedinte Iugoslav. Una condusa de autoritatile olandeze, iar cealalta investigatie este chiar a Curtii de la Haga. Odata cu anuntarea rezultatelor toxicologice insa, dosarul lui Milosevici pare sa fie inchis.

Pe langa misterul mortii lui Milosevici, cateva zile bune a persistat si controversa locului in care va fi inmormantat. Familia a cerut la Belgrad, dar cu funeralii de stat. Autoritatile sarbe au refuzat de la bun inceput funeralii de stat, asa ca fiul si vaduva fostului presedinte iugoslav au propus, la un moment dat, varianta Moscova.

Rusii nu s-au complicat insa, mai ales ca la inceputul saptamanii un tribunal de la Belgrad a anulat mandatul international de arestare emis pe numele vaduvei lui Slobodan Milosevici.

In schimbul unei cautiuni de 15.000 de euro, Mira Markovici, acuzata de abuz de putere, a primit permisiunea de a se intoarce in Serbia, la funeralii. Totusi, ea ramane la dispozitia justitiei sarbe, iar pasaportul i-a fost retinut la granita.

In cele din urma, familia a decis ca Slobodan Milosevici sa fie ingropat in Serbia, in gradina casei din orasul sau natal, Pojarevac.

Un lider controversat

Erou pentru unii, criminal pentru altii, Slobodan Milosevici a fost un personaj controversat. Marirea si decaderea omului care a marcat cea mai neagra perioada din istoria moderna a Serbiei au fost legate de acelasi subiect: provincia Kosovo.

in aprilie 1987, Slobodan Milosevici, pe atunci un politician de mana a doua, si-a deschis calea spre putere in Kosovo, cand a promis sa-i protejeze pe sarbi de majoritatea albaneza, care cerea tot mai multe drepturi. ”Nimeni nu are dreptul sa va loveasca!”, a spus el la acea vreme.

S-a intors la Belgrad incununat cu lauri, iar un an mai tarziu era aclamat de un million de oameni.

Tot in fata unui million de sarbi a organizat cu mare fast comemorarea a 600 de ani de la batalia epica de pe Campia Mierlei din Kosovo, unde sarbii au fost invinsi de armata otomana. Milosevici era deja presedinte al Serbiei si cel mai influent om politic din Iugoslavia.

Cand razboiul civil a destramat Iugoslavia lui Tito, Milosevici a mizat pe cartea nationalismului si a lansat sloganul ”Toti sarbii intr-un singur stat”.

Acest proiect al Serbiei mari i-a impulsionat pe sarbii din republicile rebele Croatia si Bosnia sa lupte ca sa se separe. Razboiul a provocat drame umanitare nemaivazute in Europa de la cel de-al doilea razboi mondial.

Cand totul a devenit insa prea costisitor, Milosevici si-a parasit protejatii care luptau in Bosnia, Radovan Karadjici si Ratko Mladici. A castigat in schimb increderea occidentalilor.

La Dayton, in noiembrie 1995, cand s-a pus capat razboiului din Bosnia, era clar ca proiectul Serbiei Mari s-a naruit, dar Milosevici era privit de marile puteri ca un partener egal. Acestia au fost insa ultimii ani de glorie ai lui Slobodan Milosevici.

Declinul puterii incepe tot din Kosovo, in 1998, cand si-a trimis trupele sa inabuse in sange o noua revolta a albanezilor. Masacrul si drama a peste un million de refugiati au atras din nou atentia acelorasi occidentali, care, culmea ironiei, il numeau acum macelarul din Balcani si ultimul dictator al Europei.

Dupa campania aeriana a NATO impotriva Iugoslaviei, Milosevici s-a recunoscut invins. Acuzat de crime de razboi, el a inceput sa piarda si sprijinul sarbilor, care, satui de infrangeri, i-au intors spatele. In octombrie 2000, a fost inlaturat de la putere.

La una dintre ultimele sale aparitii publice, Milosevici a declarat: ”Pot sa dorm linistit, nu am constiinta incarcata!” La scurt timp dupa aceasta interventie, a fost arestat si dus la Haga, pentru a fi judecat. Milosevici a petrecut ultimele luni in libertate in vila sa prezidentiala, impreuna cu familia.

Genocid si crime de razboi

Fostul presedinte iugoslav era acuzat de Tribunal Penal Interantional de crime de razboi si genocid. Mai mult ca sigur ca ar fi primit inchisoare pe viata pentru toate capetele de acuzare. Milosevici nu a recunoscut insa niciodata autoritatea curtii si a decis sa se apere singur in fata acuzatiilor aduse.

Slobodan Milosevici era acuzat de crime impotriva umanitatii legate de razboiul din Croatia, dintre 1991si 1992, de genocidul din Bosnia-Hertegovina dintre 1992-1995 si de ordonarea atrocitatilor comise de sarbi in Kosovo, in 1999.

Cele mai grave acuzatii priveau implicarea lui Milosevici in uciderea in Bosnia a mii de musulmani croati si bosniaci. Cel mai des citat caz este cel al masacrului din 1995 de la Srebrenita, unde mii de civili, inclusiv femei si batrani, au fost incarcerati, maltratati sau ucisi.

In ce priveste Serbia, Milosevici era acuzat ca nu a fost strain de asasinarea fostului presedinte sarb Ivan Stambolici si ca a transferat miliarde de dolari din fondurile publice in conturi din banci straine. Din aceste motive, a si fost arestat in aprilie 2001.

Procesul lui Milosevici a inceput la 12 februarie 2002, iar liderul sarb a avut in fata judecatorilor o reactie care pare acum a fi regula in astfel de procese: ”Consider acest tribunal drept unul ilegal, iar acuzatiile sunt nelegitime.”

De altfel, Milosevici a ales sa apere singur, desi curtea i-a numit doi avocati din oficiu. Acuzatul a refuzat insa sa comunice cu ei si s-a distantat permanent de pozitiile acestora. Cei doi avocati au cerut, in 2004, sa fie scutiti de o misiune atat de ingrata, dar curtea de la Haga le-a refuzat cererea.

Pe toata aceasta perioada, Milosevici a fost incarcerat la inchisoarea Sheveninghen, unde era supravegheat 24 de ore din 24, de teama ca nu cumva acesta sa se sinucida.

Liderul sarb a beneficiat de facilitati speciale, precum o sala de gimnastica, posturi de televiziune in limba sarba, sala de recreere, computer, fax si internet. Milosevici beneficia, totodata, si de o camera pentru intalniri conjugale, ca si ceilalti detinuti, dar nu se stie daca a folosit-o vreodata.

In aceeasi inchisoare, in iunie 1998, un fost ofiter sarb, Slovko Dokmanovici s-a spanzurat in propria celula, iar pe 5 martie anul acesta, Milan Babici, fostul lider al sarbilor croati, s-a sinucis si el.