Sari direct la conținut

Spaga direct pe catedra

Ziarul de Iasi

Intr-un amplu raid, reporterii „Ziarului de Iasi” au vorbit ieri cu numerosi candidati la bacalaureat. Absolut nici unul nu a negat existenta „protocolului”.

„Pentru mincare si bautura”, motiveaza cu totii, generic, destinatia banilor. Un calcul simplu arata insa ca fondurile rulate sint mult prea mari pentru doar cafea, suc si mesele date comisiei. Ca o medie, se aduna intre 15 si chiar 30 milioane pe membru de comisie.

Ce maninca respectivul cadru didactic de atitia bani? Ce se intimpla, de fapt, cu banii? Desi toate liceele din Iasi vuiesc, toti vorbind de protocoale, sefa ISJ ne contrazice pe fata. „Este un antimit. Consider ca profesorii din comisii sint foarte seriosi, iar scolile cunosc interdictia”, spune Camelia Gavrila, sefa ISJ.

150 de milioane de lei vechi. Aceasta este una dintre sumele relativ mici care poate fi strinsa la nivelul unui centru de examinare. S-a putut insa aduna si dublu. Calculul este simplu. La un centru sint grupati aproximativ 300 de candidati, iar fiecare a cotizat, sa spunem, cu un minim de 500.000 de lei vechi, sumele ajungind insa si la 1,5 milioane.

Avind in vedere ca, facind o medie pe oras, o comisie are circa 8-10 membri, aceasta inseamna ca fiecarui membru in „revine” intre 15 si chiar 30 milioane lei vechi. „Cu cit comisia este mai multumita, cu atit este mai indulgenta si poate va mai trece cu vederea una-alta”, explica una dintre candidate utilitatea protocolului. Cit despre ce se intimpla cu banii, circula doar zvonuri.

Mincare, cafea, apa, dar si obiecte de aur, bani sau camere la hotel sint doar citeva dintre variante. Altii vorbesc chiar de bani dati direct. Multi dintre elevi nici macar nu stiu pentru ce cotizeaza. „Sint strinsi de comitetul de parinti. Ei se ocupa. Cred ca indulcesc comisia. E un gen de ospitalitate”, a incuviintat un alt candidat.

Dirigintii dicteaza preturile?

In jurul prinzului, agitatie mare printre citeva mamici in curtea Liceului de Informatica. „Ce facem cu protocolul? Cine merge?”, se intrebau una pe alta, soptind complice si indemnindu-se reciproc. Femeile au intrat apoi in scoala pazita cu constiinciozitate de un portar si in care nu ar fi trebuit sa aiba acces decit absolventii.

La liceul respectiv, candidatii au fost programati la examen cu o pauza de o ora, normala de altfel, intre 13 si 14. Ce s-a intimplat inauntru, doar mamele, comisia si conducerea scolii stiu. Teoretic, parintii sint cei care insista asupra acestor practici, insa directorii si profesorii sint cei care accepta tacit.

„Dar de unde credeti ca stiu cu cit sa cotizam?”, s-a intrebat retoric una dintre candidatele de la bacalaureat, indreptind degetul spre dirigintii care ar fi cei care sugereaza sumele si cei cu care parintii se consulta.

Unii dintre candidati stiu ca au dat bani pentru comisia de la bacalaureat, dar nu stiu cit. „Noi am dat doua milioane jumatate pentru tot. Adica pentru banchet, robe, dar si pentru protocol. Nu stiu cit din suma asta a fost protocolul”, a declarat un candidat care a terminat studiile la Liceul de Informatica.

„Cit poate fiecare”, a fost varianta pe care s-a mers la Liceul „Garabet Ibraileanu”, grupat in acelasi centru cu Liceul de Informatica. „Nu mai putin de 500.000 si nu mai mult de un milion”, a spus una dintre candidatele care urmau sa intre la proba orala de la limba si literatura romana, la bacalaureat.

„As da si 10 milioane numai sa stiu ca-l iau cu note mari”, si-a aratat entuziasmul un alt coleg.

„Nu am dat. Ma simt pregatit”

O alta varianta de a cotiza la protocol este „cine vrea”. La Liceul „Miron Costin”, de exemplu, ai carui elevi dau examenul la centrul de la „National”, s-au pus jos sume intre 500.000 si un milion de lei vechi. „Eu nu am dat. Cine poate sa ma controleze? Se fac liste sau ceva? Eu ma simt pregatit.

Oricum, la noi in clasa au dat mai mult de jumatate”, a declarat un proaspat absolvent al Liceului „Miron Costin”.

Cea mai mare suma pe care a dat-o un elev iesean pentru protocolul de la bacalaureat pare a fi la Colegiul de Arta „O. Bancila” – un milion jumatate, care a fost grupat cu Liceul Sportiv. Si aici sumele au variat in functie de vointa fiecaruia, pornind insa de la 500.000 lei. La liceele din Zona Industriala, sumele sint ceva mai reduse. „Noi am strins pe clase cite 450.000 de lei vechi.

De ce? Pentru ca pur si simplu asa se face”, a declarat cu naturalete una dintre candidatele la bacalaureat de la Grupul Scolar „I.C. Stefanescu”.

Cu toate acestea, sefa inspectoratului Scolar Judetean spune ca, desi a vizitat centrele de examen si incaperile in care sta comisia, nu a observat nimic care sa induca ideea ca in scoli s-ar pune mese din banii parintilor. „Totul era normal. Intr-adevar, s-a luat o pauza de masa in jurul prinzului.

Fenomenul, care poate exista intr-o mai mica sau mai mare masura, este greu de controlat daca este initiat de parinti”, a mai declarat Gavrila.

Interdictie clara in regulament

O posibila modalitate de eliminare a acestei practici, devenita traditionala in scolile iesene, este aceea de a fi stabilita oficial o suma fixa pentru plata unor servicii de catering. „Parintii sint chiar speriati ca nu au pus suficienti bani. Este regretabil. Pe de alta parte, este normal ca membrii comisiei sa beneficieze de un prinz rezonabil, apa si citeva cafele.

Toate acestea nu costa mai mult de 150.000 lei pe zi de persoana. Cu o astfel de suma legala nu s-ar mai ajunge la sume alarmant de mari strinse din buzunarele parintilor”, este de parere directorul Colegiului „Emil Racovita”, Seryl Talpalaru.

Protocolul la bacalaureat este interzis prin metodologia de organizare a examenului.

Potrivit articolului 70, „se interzice cu desavirsire colectarea sau favorizarea actiunii de colectare a unor fonduri materiale sau banesti de la candidati, de la parintii acestora sau de la orice persoana care are rude in rindul candidatilor, fonduri care au ca destinatie asigurarea cazarii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare”.

In conformitate cu aceeasi metodologie, comisia de evaluare este organizata dintr-un presedinte, 1-2 vicepresedinti, un secretar si unu pina la cinci membri. De asemenea, pentru fiecare disciplina sint necesari doi supraveghetori, pentru probele scrise, si doi examinatori, pentru probele orale. Mincarea acestora ar trebui asigurata, teoretic, de cantinele scolilor.

Sefa ISJ spune ca scolile au un fond propriu de cheltuieli materiale din care ar putea asigura cele necesare comisiei.

Prima sesiune a examenului de bacalaureat a debutat ieri cu proba orala la limba si literatura romana. Astazi continua verificarea cunostintelor elevilor, la aceeasi proba. Urmeaza proba orala la una dintre limbile straine alese de candidati si apoi, vineri, prima proba scrisa, cea la limba romana.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro