Spune-mi în ce județ stai și o să afli durata medie a vieții. Tulcea și Vâlcea – extremele României. O abordare socială

​Spune-mi în ce județ stai și o să afli care e durata medie a vieții tale. Tulcea, de pildă, este județul cu cea mai mică durată medie a vieții din România. Din 1990 încoace, e tot pe la coada acestui clasament (în 1990, tulcencele aveau cea mai mică speranță de viață- puțin peste 70 de ani, dar la bărbați erau sătmărenii). La polul opus stă Vâlcea.

La fel stau lucrurile în privința speranței de viață. Tulcenii au o speranță de viață aproape identică cu cea a argentinienilor și mai mare decât locuitorii din Seychelles, Bahamas sau Brunei dar probabil calitatea vieții e mult diferită.

Dacă ne uităm la densitatea locuitorilor pe kilometrul pătrat, regăsim Tulcea tot la coada clasamentului, cu 27,5 locuitori/kmp). Ca idee, județul Tulcea are o densitate a locuitorilor pe km pătrat mai mare decât Suedia și puțin mai mică decât Letonia.

(click pe poză pentru mărire)

Adevărul despre speranța de viață din România este că locuri cu profiluri comparabile – avantaje similare și probleme similare – au rezultate foarte diferite în privința indicatorilor legați de durata vieții sau speranța de viață. Constanța, județul vecin cu Tulcea la sud, are o speranță de viață mult mai mare (cu circa doi ani) și o durată mai mare tot cu 2 ani a vieții. La fel stau lucurrile și cu județul vecin la Vest, Brăila; diferențe mari ale celor doi indicatori. Iar în termeni demografici, 2 ani înseamnă enorm: e diferența dintre SUA ȘI Columbia sau dintre Elveția și Cipru.

Dar Tulcea nu a ajuns aici de ieri, de azi. Locul ei în clasament ține de alegerile pe care le-a făcut de-a lungul istoriei și de efectele acestor alegeri asupra comportamentelor sociale și politice

Avem mai multe Românii, prin urmare. Cum au votat tulcenii de-a lungul vremii

Geografia speranței de viață – date în bună măsură de politicile publice locale care o determină – este rezultatul diferențelor culturale și politice, cu rădăcini înfipte cu secole în urmă, de oamenii care au înțeles diferit rolul egalității între oameni, rolul Guvernului și autorităților locale și unde e echilibrul între libertatea individuală și binele comun.

în anul 1996, când PDSR câștiga 6 mandate, CDR – 6 și Partidul Socialist al Muncii – 4, singura formațiune ce deținea o primărie de oraș din Tulcea era Partidul Socialist al Muncii, celelalte orașe fiind câștigate de Partidul Liberal, Partidul Republican și Partidul România Mare.

În anul 2000, balanța a fost echilibrată în ceea ce privește orașele, PDSR și PD reușind să se impună în câte două orașe fiecare, deși PDSR reușise să obțină 12 mandate în Consiliul Județean Tulcea iar PD doar 4.

(click pe poză pentru mărire)

În 2004, PSD, cu 11 mandate la nivel județean reușea să se impună și în orașele tulcene și să adjudece trei dintre ele, PD cu 7 mandate nereușind nici o victorie la nivel urban. Al patrulea oraș era câștigat de PUR.

În 2008, PDL cu 15 mandate și PSD cu 10 își împărțeau orașele tulcene, două cu două, urmând ca în 2012, deși valul USL câștiga 16 mandate în Consiliul Județean Tulcea, două orașe tulcene erau câștigate de PDL, unul de PNL (fără ca alianța să funcționeze) și doar unul de reprezentantul USL, venit din partea PSD.

La Președenție, cei mai mulți tulceni votau în 1992 pe Ion Iliescu, la fel ca în 1996 (și în primul tur, și în cel de-al doilea). În primul tur de scrutin din 2000, e preferat Vadim Tudor în locul lui Iliescu, dar preferința se inversează în turul al doilea, când tulcenii merg pe mâna lui Iliescu. La alegerile din 2004, îl preferă pe Adrian Năstase lui Traian Băsescu în primul tur și apoi ăși schimbă preferințele.

Județul Tulcea- considerații geografice. Peste 40% din suprafața județului e Deltă. Delta Dunării

Judeţul Tulcea ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră. Înconjurat din trei părţi de ape, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu judeţul Constanţa, arată Statistica locală

Relieful cuprinde un rest al lanţului de munţi Hercinic din care face parte Munţii Măcinului- cea mai veche formaţiune de pământ a ţării, şi Delta Dunării la est, care împreună cu complexul Razim-Sinoe ce trece şi în judeţul vecin Constanţa, acoperă mai mult de 4.000 km2. În judeţul Tulcea, Delta Dunării ocupă o suprafaţă de 3446 km2, ceea ce reprezintă 40,54 % din suprafaţa judeţului.

Dunărea este principala cale de transport în judeţ. Ea are trei braţe principale, Chilia la nord, Sfântu Gheorghe la sud şi Sulina la mijloc. Braţele Chilia şi Sfântu Gheorghe permit numai transportul fuvial iar braţul Sulina asigură transportul maritim până în porturile Galaţi şi Brăila. La sud de Sfântu Gheorghe se află laguna Razim care pătrunde adânc în judeţ.

Resursele naturale ale judeţului sunt : terenurile arabile, viile, păşunile, care permit culturi vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile pentru pescuit şi vănâtoare, pădurile, pentru vănâtoare, agrement, protecţia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de construcţii (granitul), cuarţita, calcarul iar Delta Dunării în primul rând pentru potenţialul turistic.

In 1853, s-a creat Comisia Europeană Dunării, pentru dezvoltarea comerţului pe Dunăre. Portul Sulina devine port liber, ceea ce a condus la deschiderea canalului Sulina pentru transportul maritim. Zona liberă a fost redeschisă în 1977.

Discrepanțele

Zona deltaică reprezintă aria geogracă identicată ca atare în Geografia României, v: Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre și Platforma Continentală. Discrepanțele de dezvoltare față de media României sunt uriașe:

Există decalaje care nu doar că se reduc, ci se adâncesc pe an ce trece, dacă te uiți la indicatori privind educația, urbanizarea sau accesul la îngrijiri medicale de calitate. Aceste decalaje arată costul administrării precare ale regiunilor aflate la capătul de jos al listei.

Ce mai spun cifrele

Tulcea importă mărfuri aproape de două ori mai mult decât livrează la export, „minusul” balanței comerciale fiind de aproape 40 de milioane de euro la jumătatea acestui an.

Salariul mediu net abia trece de 3500 de lei (iunie 2023), județul având circa 2700 de someri înregistrați ( o rată a șomajului în creștere- acum e de 3,7%, față de 3% în iunie 2022). Sunt peste 45.000 de pensionari (pensia medie sub 1800 de lei).

Este pe locul al doilea în țară ca paturi de spital (după Giurgiu) cu circa 831 de paturi.

Are un PIB/locuitor care plasează Tulcea pe ultimele 3 locuri (sub 1400 dolari/locuitor), dar deasupra Călărașiului și Covasnei

Producția industriei pe primele 6 luni din acest an a scăzut cu circa 30% față de aceeași perioadă din 2022.

(click pe poză pentru mărire)

Date generale de reținut

În anul 2019, în România speranța de viață la naștere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele 27 de țări ale UE. Astfel, țara noastră se afla în grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27 (75,9 ani), valori mai mici înregistrându-se în Letonia, Lituania și Bulgaria. Între țările cu cea mai mare speranță de viață din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franța și Cipru (82,9 ani).

Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbații.

Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 de ani, pe când speranța medie de viață a bărbaților este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferență este explicată în mare parte de stilul de viață, mai sănătos în cazul femeilor și de ocupațiile diferite ale celor două sexe. În România, speranță de viață la naștere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbați și de 79,6 de ani pentru femei

Surse folosite: INS, MDLPA.ro, Politico