Fostul Azil Evreiesc de Bătrâni „Elisabetheu", inaugurat în anul 1906 de Regina Elisabeta, a fost demolat parțial. În incinta zidurilor rămase în picioare se va construi un bloc cu trei etaje
Fostul Azil Evreiesc de Bătrâni „Elisabetheu”, inaugurat în anul 1906 de Regina Elisabeta a României, va fi demolat parțial, din ansamblu urmând să rămână doar pereții de la stradă și sinagoga. Lucrările au început săptămâna aceasta, fiind autorizate de Primăria Capitalei, însă beneficiarul nu a respectat autorizația de desființare, potrivit informațiilor furnizate de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. În locul azilului se va construi un ansamblu de locuințe cu înălțimea maximă de trei etaje. Beneficiarul investiției este SC 3Z RESIDENCE SRL.
”La adresa str. Prof. Ion Filibiliu nr. 9 a fot emisă Autorizația de Desființare parțială nr. 242/1582455/28.06.2018 a construcției interioare din incintă, nelocuită, în stare avansată de degradare, ruină. Subliniem faptul că, în conformitate cu prevederile autorizației, demolarea trebuie făcută numai după ce în prealabil vor fi puse în siguranță la exterior și la interior și apoi consolidate, zidurile ce mărginesc incinta, care urmează a se păstra și integra în nouă construcție. Autorizația s-a emis în baza tuturor avizelor și studiilor legale, conform legislației în vigoare. Fosta clădire a sinagogii, desacralizată, se va păstra”, se arată în răspunsul trimis de Primăria Capitalei.
”O echipă de la Direcția de Control, Serviciul Control Disciplină în Construcții a efectuat verificări la imobilul din Str. Ion Filibiliu nr.9 și a constatat că autorizația de desființare nu a fost respectată în totalitate, având în vedere că se execută lucrări de desființare a unor porțiuni din clădirea existenta pe teren, nerespectându-se prevederile autorizației de desființare. În sensul că desființarea parțială a construcției a început fără a se pune în prealabil în siguranță la exterior și la interior zidurile de la cele două străzi adiacente imobilului, Str. Prof. Ion Filibiliu și Str. Romulus. În acest sens, s-a întocmit Procesul Verbal de Inspecție nr.01DF/19.07.2018 prin care s-au solicitat documentele anexă la autorizația de construire (expertize, proiect etc) în vederea finalizării controlului și a dispunerii măsurilor ce se impun conform prevederilor legislației în vigoare. Având în vedere că în timpul controlului s-au constatat și încălcări ale prevederilor Legii nr.10/1995, republicată, privind calitatea lucrărilor de construire, s-a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții verificarea aspectelor conform competențelor”, se arată în răspunsul trimis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
În luna iulie, Primăria Capitalei a emis și autorizația de construire pentru acest amplasament: ”Autorizația de Construire nr. 299/1625852/03.07.2018 a fost emisă pentru păstrarea și consolidarea pereților fațadelor la străzile adiacente și ai calcanelor clădirii P+1E existența și reconstruirea ei într-un ansamblu de locuințe colective S+P+1E+M, S+P+2E și S+P liber+3E inclusiv instalațiile interioare aferente și amenajarea curții. Potrivit Autorizației de Construire, se vor păstra pereții calcanelor și fațadele, restul clădirii urmând a se demola în baza Autorizației de Desființare. Se vor lua toate măsurile necesare pentru protecția mediului, ale părților din clădire ce se vor păstra și ale construcțiilor învecinate, inclusiv a fostei sinagogi, proprietate de stat. Și această autorizație s-a emis în baza tuturor avizelor și studiilor legale, conform legislației în vigoare”, se mai arată în răspunsul municipalității.
Ansamblul Elisabetheu a fost construit în anul 1906, în mai multe etape. Imobilul s-a aflat până de curând în proprietatea fundației Caritatea, fiind retrocedat comunităţii evreiesti prin Hotărârea nr. 1334/2000 pentru completarea anexei O.U.G. nr. 83/1999. De atunci, acesta a fost lăsat să se degradeze, fiind adăpost pentru oamenii străzii și inclusiv incendiat. Fundația Caritatea a solicitat, în mod repetat, Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti desfiinţarea imobilului, însă solicitarea a fost respinsă de fiecare dată de către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice București (în ședințele din 08.12.2014, 29.06.2015 și 23.11.2015). Imobilul se află în zona protejată nr. 38 – Labirint, conform regulamentului PUZ Zone construite protejate Municipiul Bucureşti, iar în zonă sunt mai multe clădiri monument istoric.
Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor, Fundația Pro Patrimonio și Asociația pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România au cerut în 2016 Direcției de Cultură clasarea în regim de urgență a monumentului, însă fără niciun rezultat.
Potrivit cererii de clasare transmise de OAR în 2016, raportat la vechimea fondului construit din Bucureşti imobilul are o vechime mare, fiind construit începând cu anul 1906. În plus, valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică este mare.
”Imobilul reprezintă o veritabilă sinteză de arhitectură româneasca din prima jumătate a secolului 20, un areal unic în Capitală – cartierul evreiesc – grav afectat de demolările comuniste. Construit la începutul secolului XX, azilul cuprinde fosta sinagogă Eisabetheu, clădirea azilului, clădirea administraţiei şi dependințele. Ansamblul se află în proximitatea sinagogilor și clădirilor comunităţii evreieşti, într-o zonă definitorie pentru istoria comunității evreieşti din Bucureşti. Credem că ansamblul poate deveni Muzeul Holocaustului din România, amplasamentul şi valoarea locului putând asigura legătura cu memoria culturală si cu identitatea specifică a acestei zone istorice”, se arată în cererea de clasare adresată de OAR București Direcției de Cultură.
Instituția a răspuns că nu are resursele necesare să facă studiul de clasare.
”Pentru demararea procedurii de clasare în regim de urgenţă avem nevoie de mai multe elemente: date referitoare la proprietar pentru a-l înştiinţa de demararea procedurii de clasare, o expertizare a situatiei actuale pentru constatarea stării de colaps a imobilului în cauză şi date preliminare despre valențele de monument istoric ale ansamblului asumate de un specialist atestat de Ministerul Culturii. În primă fază se vor trimite solicitări la Direcţia de Taxe şi Timbru a Sectorului 3 din Bucureşti pentru identificarea proprietarului sau a administratorului imobilului, iar pentru expertiză şi studiul istorico-arhitectural vă rugăm să ne sprijiniți în procurarea acestora întrucât nu dispunem de personal atestat pentru expertizare, studii şi cercetări”, se arată în răspunsul dat de Direcția de Cultură OAR.
Primăria Capitalei a somat proprietarii imobilului să-l salubrizeze și să-l pună în siguranță.
Roxana Wring, consilier general, iar în 2016 președinte al Asociației ProDoMo este de părere că starea de degradare a fostului azil este rezultatul unei distrugeri programate.
”Starea de degradare a fostului azil de bătrâni Elisabetheu și a singagogii Beisabetheu aflată în incintă este rezultatul unei distrugeri programate pe parcursul a mai multor ani, 2011-2018. Distrugerea imobilului istoric face parte din rețeta ‘de succes’ a tunurilor imobiliare bucureștene. Această rețeta a fost folosită deja pentru numeroase proiecte imobiliare din zonele protejate ale Bucureștiului. Printre cazurile cunoscute opiniei publice se numără, Piața Romană 7 (casa Nanu Muscel), Visarion 8, Moara lui Assan, Gheorghe Manu 9 (Casă Spiru Haret), Maria Rosetti 39, etc. Toate aceste imobile, valoroase din punct de vedere arhitectural și urbanistic, au devenit victimele speculei imobiliare. În cazul imobilului Elisabetheu, distrugerea a început la scurt timp după ce a fost retrocedat și a intrat în proprietatea Fundației Caritatea.
Cum arăta fostul azil în 2011. Foto: Florin Bălteanu
Încă din 2011 locuitorii din zonă au început să observe cum ‘muncitori’ sunt lăsăți să distrugă clădirea, au fost devastate interioarele, a fost smulsă ușa de la intrarea principală, a fost parțial demolată sinagoga, a fost dat jos gardul și acoperișul. Toate aceste acțiuni au încălcat legea monumentelor istorice, imobilul se află în zona protejată Labirint iar proprietarii nu aveau aviz de desființare. Autoritățile s-au făcut că nu văd că în centrul Bucureștiului un imobil de mari dimensiuni, aproximativ 2000 metri construiți cu fațada la două străzi, Filibiliu și Romulus, este distrus sistematic. Nu s-au sesizat nici în 2015 când a fost incendiat. După ce imobilul a fost adus într-o stare avansată de degradare, proprietarii au solicitat Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice desființarea. Comisia zonală a refuzat avizul de desființare de trei ori (8.12.2014, 29.06.2015, 23.11.2015), dar acest lucru nu i-a descurajat, așa că distrugerea a continuat”, a explicat Roxana Wring.
Aceasta este de părere că imobilul trebuie păstrat ca atare.
”Conservarea imobilului Elisabetheu este importantă pentru păstrarea coerenței urbanistice a zonei. Avem de a face cu un ansamblu reprezentativ pentru arhitectură bucureșteană de la începutul secolului trecut și pentru istoria comunității evreiești din București. Ministerul Culturii ar fi trebuit să declanșeze clasarea de urgență de la primele semne de degradare intenționată. Restaurarea ansamblului și re-functionalizarea lui ar fi avut un impact pozitiv asupra calității urbane a cartierului și asupra conservării identității culturale și istorice a orașului. În schimb, asistăm, din nou, la un atac brutal asupra patrimoniului construit al Bucureștiului pe modelul deja patentat de Maria Rosetti 39, Gheorghe Manu 9 sau proiectul Academiei de științe economice de la Piața Romană 7”, a concluzionat Roxana Wring.