FOTOGALERIE ​​Primăria Capitalei a trasat pistele de biciclete de pe bd. Regina Elisabeta pe trotuar / Acestea se opresc în terase, stâlpi sau mașini parcate / OPTAR: Sunt făcute mai prost ca în 2008

Primăria Capitalei a început trasarea pistelor de biciclete de pe bd. Regina Elisabeta pe trotuar. Pe anumite porțiuni acestea se opresc în stâlpi, mașini parcate, o terasă sau tomberoane. În plus, acestea se întrepătrund cu fluxul de pietoni existând risc de accidente. Chiar în fața Primăriei, după trasarea pistei, trotuarul a rămas cu o lățime mai mică de 1 metru, fiind imposibil ca doi pietoni să treacă în același timp, soluția fiind să urce pe treapta de la intrarea în instituție.

UPDATE Primăria Capitalei a transmis HotNews.ro că pista nu este finalizată, iar când va fi dată în folosință toate obstacolele vor fi îndepărtate.

Deși Bucureștiul are nevoie urgentă de piste pentru biciclete, proiectul ridică semne de întrebare deoarece, cel puțin până acum, cele trasate pe trotuar s-au dovedit a fi nefuncționale, iar în trecut Poliția Rutieră a desființat acest tip de piste, inclusiv de pe trotuarele de pe bd. Regina Elisabeta. Acum, primarul Gabriela Firea repetă greșelile primarului Sorin Oprescu în această privință.

Într-un răspuns transmis HotNews.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că nu au putut face pistele de biciclete pe carosabil deoarece nu aveau loc, iar proiectul are aviz de la Poliția Rutieră.

”Proiectul de realizare a pistelor de biciclete de pe bulevardul Regina Elisabeta are avize atât de la Poliția Rutieră a Municipiului București, cât și din partea Comisiei Tehnice de Circulație din cadrul PMB pentru trasarea pistelor pe trotuare. Această soluție a fost aleasă din cauza benzilor unice bidirecționale ale Societății de Transport București. Ținând cont de lățimea trotuarelor de pe bulevardul Regina Elisabeta considerăm faptul că pistele pot fi folosite în siguranță de către bicicliști”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Soluții însă existau ca pistele să fie făcute pe carosabil. De exemplu, benzile unice pentru transportul public puteau fi mutate pe o parte, circulația auto pe mijloc, iar benzile de biciclete pe cealaltă parte. Soluția este des întâlnită în alte orașe europene. O altă soluție era ca bicicletele și mijloacele de transport să împartă aceeași bandă.

Marian Ivan, reprezentantul Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), este de părere că această pistă este identică cu cea trasată înainte de 2008, chiar mai rea, și care a fost desființată de Poliția Rutieră fiindcă era nesigură pentru bicicliști.

”Probabil tema Marșului bicicliștilor din această toamnă, dacă vor fi permise adunările publice, va fi că Firea ne-a întors în 2007. Dacă ne uităm pe Google Maps, în 2008, această pistă respectă tiparul celei de atunci, făcute de Videanu. Este la fel de proastă ca pista din 2008, doar că Firea a mai mușcat și din trotuarul din fața Primăriei, ca să facă parcare personală în fața Primăriei. Ne-a adus în urmă cu 13 ani, chiar mai rău ca atunci. La Piața Kogălniceanu încă mai există semnul de interzis cu biciclete pe trotuar, montat de Poliție când a desființat pista. Este de un absurd fantastic să dai jos acest semn și să pui un semn ”Obligatoriu cu bicicleta”. Ce s-a schimbat de atunci până acum? Nimic. Este doar o luptă de imagine, nefăcând nimic în tot mandatul, simte nevoia să-i păcălească pe cei care nu merg cu bicicleta – ”Uite, am făcut și piste, dar nu merg pe ele”. Nu merg pe ele pentru că nu pot fi folosite””, a explicat Marian Ivan pentru HotNews.ro.

Acesta spune că pistele de biciclete nu trebuie să ia din spațiul pietonilor, și așa mic, iar ea este nefuncțională și va fi desființată de Poliția Rutieră.

”Aceste piste nu sunt bune pentru că iau din spațiul pietonilor. În centrul orașului, care ar trebui să devină foarte prietenos cu oamenii, unde oamenii trebuie să se simtă relaxați, să urci biciclete și trotinete electrice pe trotuar mi se pare de o prostie crasă. Infrastructura pentru biciclete trebuie să suporte un număr foarte mare de oameni care circulă de bicicleta, astfel încât atunci când le spui șoferilor, uite, aveți alternative de deplasare, ei chiar să o poată merge cu bicicleta. Să ne închipuim că reușim să convingem 1% dintre bucureșteni să urce pe biciclete. Ar avea loc 100.000 de oameni pe biciclete să circule pe infrastructura din București? Nu. Alea sunt făcute pentru 5-6 persoane care circulă la plimbare, nu zeci de mii de oameni, sute de mii de oameni, care fac regulat naveta pe bicicletă. Este o irosire a banilor publici care nu rezolvă problema. Știau clar că acest gen de piste au fost desființate de Poliție. Poliția nu poate să le desființeze acum , fiindcă nu sunt finalizate, dar cred o vor face”, a mai spus Marian Ivan.

Pista de biciclete de pe bd. Regina Elisabeta face parte din proiectul de 10 milioane de euro care prevede trasarea a 48 de km de piste pentru biciclete, lucrările fiind executate de Compania Municipală Străzi, Drumuri și Pasaje București.

Primăria Capitalei a obținut încă din 2014 o finanțare de 10 milioane de euro de la Ministerul Mediului pentru a amenaja 100 de km de piste pentru biciclete. Instituția a reușit însă să facă proiectul tehnic ca să acceseze banii abia în 2018, atunci când au și început lucrările la primul tronson, Piaţa Victoriei – Bdul. Aviatorilor – bdul. Beijing – str. Nicolae Caranfil – Șos. Pipera, finalizat în prezent.

Cele patru trasee de piste pentru biciclete care totalizează circa 48 de km

Traseul 1 are două ramificații:

Ramura 1: Piaţa Victoriei – Bdul. Aviatorilor – bdul. Beijing – str. Nicolae Caranfil – Șos. Pipera;

Ramura 2: Bdul. Constantin Prezan – Șos. Kiseleff – Piața Presei Libere

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 7,70 km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 9,30 km.

Traseul 2

P-ța Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu.

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 8,60 km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 17,20 km.

Traseul 3

Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite (Pod Grozăvești)

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 5,50km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 10,15km.

Traseul 4

Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Național.

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 6,19 km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 11,60km.

Ce prevede legea privind pistele de biciclete

În acest moment nu există un normativ actual care să stabilească specific cum trebuie trasate pistele pentru biciclete, astfel că fie care primar face cum crede, iar apoi, dacă sunt făcute prost fie sunt desființate, fie zac nefolosite.

Din practică, la nivelul Bucureștiului s-a dovedit că cele mai bune piste pentru bicicliști sunt cele de pe Calea Victoriei, amenajate pe carosabil și delimitate cu borduri de sensul de circulație.

La Ministerul Dezvoltării este în elaborare, de câțiva ani, un normativ care stabilește clar cum trebuie făcute pistele pentru biciclete.

Draftul de pe site-ul Ministerului spune că este de preferat ca pistele să fie amenajate pe carosabil și delimitate de fluxul pietonal și de mașini, dar pot fi amenajate și pe trotuar în anumite condiții.

Cele mai importante prevederi:

• Pistele pentru biciclete se proiectează între fluxul pietonal și fluxul motorizat, acolo unde acestea există. În acest fel se evită crearea artificială de puncte de conflict.
• Anularea parcărilor auto laterale de pe partea carosabilă, îngustarea benzilor de circulație auto sau eliminarea unui sens de circulație pentru autovehicule reprezintă opțiuni de redistribuire a suprafeței carosabile în scopul dezvoltării infrastructurii dedicate transportului alternativ.
• Legislația interzice conducătorilor de biciclete să circule pe trotuar, dar permite îngustarea trotuarelor, cu respectarea standardelor și a normativelor, pentru a se amenaja piste pentru biciclete. Dacă spațiul permite amenajarea de trasee pentru biciclete pe trotuar, trecerea pentru pietoni și traversarea pentru biciclete vor fi supraînălțate la nivelul trotuarului la toate intersecțiile cu străzi secundare, pietonii și bicicletele având prioritate față de deplasările motorizate.
• Nu se vor amenaja trasee pentru biciclete pe trotuar dacă, la intersecțiile cu străzile secundare, conducătorul auto, pentru a se asigura, trebuie să oprească pe traseul pietonal sau pe cel pentru biciclete.
• Traseele pentru biciclete amenajate pe trotuare vor fi proiectate întotdeauna pe partea dinspre axul străzii.
• Pentru completarea rețelei de trasee pentru biciclete, se pot amenaja piste pentru biciclete în parcuri. Acestea trebuie să fie separate de traficul pietonal și să aibă cât mai puține intersecții cu fluxurile pietonale. Se recomandă traseele perimetrale. La intersecțiile cu traseele pietonale, pietonii vor avea prioritate. Dacă se impune, se vor monta șicane care să oblige bicicliștii să reducă viteza la intersecțiile cu fluxurile pietonale.
• Pistele pentru biciclete amenajate în parcuri trebuie să fie bine semnalizate pentru ca pietonii să știe că le este interzis accesul.
• Benzile pentru transportul public de persoane și biciclete reprezintă opțiuni fezabile, dacă nu există suficient spațiu pentru ca trasee pentru biciclete să fie separate de alte fluxuri de circulație. Este de preferat ca aceasta să reprezinte o soluție temporară, până la separarea totală a fluxului bicicletelor.
• Potrivit draftului, experții recomandă realizarea infrastructurii pentru biciclete pe partea carosabilă din următoarele motive:
• Împărțirea echitabilă a spațiului între modurile de transport este un principiu de bază al planificării mobilității urbane durabile. Relocarea părții carosabile pentru realizarea infrastructurii pentru biciclete presupune o eficientizare a utilizării spațiului, fiind cunoscut faptul bicicleta este cel mai eficient vehicul, din punct de vedere al utilizării spațiului.
• Dezvoltarea ulterioară a traseelor pentru biciclete, odată cu scăderea traficului motorizat, va fi posibilă fără investiții majore, prin relocarea spațiului eliberat.
• Implementarea de trasee pentru biciclete pe partea carosabilă este mai ieftină decât realizarea lor pe trotuare deoarece, se exclud lucrările de accesibilizare necesare pentru a preveni situațiile în care persoanele cu deficiențe de vedere ajung pe spațiul destinat circulației bicicletelor.
• Se evită crearea de puncte de conflict în intersecțiile cu străzile secundare, cauzate de șoferii care trebuie să oprească autovehiculele pentru a se asigura.
• Scade probabilitatea de accidente, deoarece fluxul motorizat este mult mai previzibil decât cel pietonal.

Acesta nu a fost însă aprobat și nu știm dacă aceasta va rămâne forma finală.

De ce au fost desființate pistele amenajate de Sorin Oprescu pe trotuar

Primăria Capitalei, prin Administrația Străzilor, a plătit 11 milioane de euro în 2008 și 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. În 2012, Poliția Rutieră a închis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefuncționale (bordurile nu erau coborâte, erau copaci pe piste, stații STB, chioșcuri sau pur și simplu se opreau brusc într-un obstacol).

În 2011 însă, cu aproape un an înainte să închidă pistele, Poliția Rutieră a cerut Administrației Străzilor să remedieze aceste erori. Cu toate acestea, în acest interval de timp, Administrația Străzilor nu a făcut nimic. Între timp, pistele au ieșit din garanție și firmele care au încasat cele 11 milioane de euro numai au nicio obligație.

În 2008, potrivit informațiilor furnizate de Administrația Străzilor, la solicitarea HotNews.ro, s-au realizat circa 60 de km de pistă pentru biciclete.

Străzile pe care s-au realizat pistele sunt: Bd. Libertății-Piața Constituției-Bd. Unirii-Piața Alba Iulia-Bd. Decebal -Piața Muncii; Bd. Cantemir-Bd. Tineretului-Calea Văcărești; Bd. Constantin Prezan-Bd. Aviatorilor; Piața Presei Libere-Campus Agronomie-Bd Kiseleff-Bd. Lascăr Catargiu-Piața Romană; Bd. Basarabia-Str. Bucovina; Bd. Iuliu Maniu -Bd. Geniului-Str. Bagdasar -Str. Gh. Marinescu-Șos. Colentina-Splaiul Independenței; Splaiul Independenței-Bd. Kogălniceanu-Bd. Elisabeta-Bd. Șincai-Splaiul Unirii-Bd. Bravu-Calea Văcărești; Str. Câmpia Libertății-Bd. Baba Novac-Bd. Brâncuși; Bd. N. Grigorescu -Bd. Rebreanu; Bd. L. Rebreanu-Bd. N. Grigorescu-Bd. Camil Ressu.

Realizarea acestora a costat 5 milioane de lei, echivalentul a peste 1 milion de euro. Firma care le-a construit se numește Marcatin, iar cea care le-a proiectat Global Service. Aceste piste nu au fost semaforizate.

În 2010, s-au realizat 68 de km de piste pentru biciclete. Pistele s-au trasat pe străzile: Calea Plevnei, Piața Charles de Gaulle, Bucureștii Noi, Viilor, Șerban Vodă, Odoarei, Valea Oltului, Șoseaua Petricani, Valea Ialomiței, Valea Argeșului, Ghencea, Mihai Bravu, Drumul Sării, Poligrafiei, Timișoara, Drumul Taberei, Brașov, Constantin Prezan, Unirii, Olteniței, 13 Septembrie, Sibiu, 1 Mai, Calea Dorobanți, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, București-Ploiești, Piața Presei, Aviatorilor, Theodor Pallady, Fântâna Miorița și bd. Tudor Vladimirescu.

Amenajarea acestor piste a costat 50 de milioane de lei – circa 10 milioane de euro, și au fost realizate de firmele DUMAVA și UTI Trafic. Dacă facem un calcul, pentru un km de vopsit trotuarul s-au plătit 125.000 de euro. În acest preț intră și montarea semafoarelor pentru biciclete, în anumite locuri. Pentru atribuirea contractului Administrația Străzilor susține că a făcut licitație.

Și pistele de biciclete din acest pachet au avut un proiectant: firma Search Corporation.

În medie, pentru 1 km de pistă pentru bicicletă municipalitatea a plătit 150.000 de euro. Ce înseamnă pistă de bicicletă pentru Administrația Străzilor: un metru de trotuar vopsit cu vopsea grunjoasă verde și galbenă, ștanțată din loc în loc cu câte o bicicletă albă.