​​VIDEO În ce stadiu se află extinderea stației de epurare de la Glina, cel mai mare proiect cu fonduri europene derulat de Primăria Capitalei

Extinderea stației de epurare de la Glina și reabilitarea principalelor colectoare din canalizarea orașului este cel mai mare proiect cu fonduri europene derulat de Primăria Capitalei – circa 1,7 miliarde de lei. Lucrările la extinderea stației au ajuns la peste 72%, iar în iunie 2022 trebuie să fie gata, potrivit informațiilor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Incineratorul de nămol este deja gata, mai fiind lucrări de executat doar la extinderea capacității de epurare. În prezent, apa din canalizarea Bucureștiului este epurată mecanic 100%, dar biologic doar 50%, iar orașul practic mai deversează mizerie în Dâmbovița. După finalizarea acestui proiect, vom scăpa de această problemă. Probleme sunt însă la contractele care vizează reabilitarea sistemului de canalizare al orașului, parte din proiectul de 1,7 miliarde lei, câteva nefiind încă atribuite sau în stadii încipiente. Dacă nu termină lucrările până la finalul anului 2023, Primăria Capitalei trebuie să plătească din bugetul propriu lucrările neexecutate.

Informația pe scurt

• contractul de 1,7 miliarde lei a fost împărțit în 6 contracte;
• primul vizează extinderea stației de epurare, construirea incineratorului de nămol, are o valoare de circa 550 milioane lei fără TVA, iar lucrările au ajuns la 72%;
• al doilea vizează construirea unui sistem de drenaj pe partea dreaptă a casetei Dâmboviței, are o valoare de 80 milioane lei fără TVA, dar a fost reziliat și nu s-a pornit o nouă licitație;
• al treilea contract vizează reabilitarea colectoarelor principale de canalizare, are o valoare de circa 64 milioane lei fătă TVA, a fost executat jumătate, apoi a fost reziliat. Noul constructor a făcut peste 70% din lucrare.
• al patrulea contract vizează reabilitarea casetei Dâmboviței între Lacul Ciurel și Podul Vitan, are o valoare de peste 190 milioane lei fără TVA, dar s-a executat doar circa 10% din lucrare;
• al cincilea contract vizează reabilitarea casetei Dâmboviței între Podul Vitan și Glina, are o valoare de peste 110 milioane lei fără TVA, dar pe lotul 1 contractul a fost reziliat, fiindcă Primăria nu a plătit la timp, iar pe lotul 2 e abia la 5% lucrarea;
• al șaselea contract vizează reabilitarea rețelei de canalizare în zonele Cotroceni, Regina Maria și Tineretului plus restanțe din contractul 2, dar acesta abia a fost scos la licitație, valoarea lui fiind de circa 183 milioane lei;
• până acum s-au tras din banii europeni circa 250 milioane lei;
• dacă proiectul nu se finalizează până la finalul anului 2023, pentru lucrările rămase de executat, primăria plătește banii din bugetul propriu

Contractul de finanțare pentru „Finalizarea Stației de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (caseta) în Municipiul Bucuresti – Etapa a II a” a fost semnat pe 21 decembrie 2016. valoarea totală eligibilă este de 1.448.498.700 lei (exclusiv TVA), valoarea cofinanțării eligibile a Municipiului București este de 20.581.081 lei (2%) și 419.444.666 lei (28,9572%) cofinanțați de Banca Europeană de Investiții. Banii europeni vin prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, iar contractul de finanțare este încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene, în prezent Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Acest proiect uriaș a fost împărțit în șase bucăți, iar pentru fiecare bucată s-au încheiat unul, două sau mai multe contracte.

Extinderea stație de epurare și incineratorul de nămol

Primul și cel mai important contract este „Extinderea stației de epurare a apelor uzate și construcția incineratorului de nămol” care prevede extinderea și modernizarea stației de epurare ape uzate Glina pentru epurarea a 11,90 mc/s (42.840 mc/h) pentru un echivalent al populației de 2,4 milioane locuitori, precum și construirea primului incinerator de nămol din România, cu o capacitate de 713 metri cubi pe zi.

În prezent, apa din canalizare este epurată mecanic 100%, dar biologic doar 50%, iar orașul practic mai deversează apă murdară în Dâmbovița. După finalizarea acestui contract, vom arunca în Dâmbovița doar apă curată.

Licitația pentru atribuirea acestui contract a fost lansată în 19.01.2013, dar din cauza contestațiilor s-a atribuit abia după 4 ani, în final contractul pentru proiectare și execuție, în valoare de 552.872.903,96 lei fără TVA, fiind semnat pe 22.06.2017 cu Asocierea FCC CONSTRUCCION&AQUALIA INTECH&SUEZ INTERNATIONAL.

”Întârzierile au fost generate de: prelungirea termenului de depunere a ofertelor și reevaluarea acestora, nestabilirea termenelor de judecată pentru plângeri și redactarea cu întârziere a Hotărârilor CAB, contestații multiple atât la CNSC, cât și la CAB, urmate de sentințe pronunțate incomplet și de reluarea procedurii de verificare a candidaturilor și a evaluării ofertelor”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Ordinul de începere a fost emis începând cu data de 03.08.2017, iar predarea amplasamentului pentru proiectare a fost făcută în data de 07.08.2017. Proiectarea și obținerea autorizației de construire a mai durat încă un an și jumătate, iar predarea amplasamentului în vederea execuției lucrărilor s-a realizat în data de 28.01.2019.

Potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, la sfârșitul lunii septembrie 2021 se înregistra un progres al lucrărilor de 72.48%. Lucrările pentru incineratorul de nămol au fost finalizate, intrând în perioada de testare, iar restul de 25% sunt lucrări la extinderea stației.

Potrivit contractului inițial, lucrările aveau termen de finalizare 26.11.2019, urmând ca antreprenorul să asigure garanția lucrărilor pentru o perioadă de 365 de zile. Dar au fost probleme cu amplasamentul și cu obținerea autorizațiilor și avizelor, astfel că a fost decalat pe 02.06.2022, dată la care începe perioada de garanție a lucrărilor de 1 an de zile.

”Data de începere a activității de proiectare a fost 03.08.2017; antreprenorul a realizat studii geotehnice, geofizice și topografice pe amplasamentele obiectelor ce urmau a fi construite. De asemenea, au fost realizate proiectele tehnice, atât pentru stația de epurare cât și pentru incineratorul de nămol. În proiectarea stației de epurare și a incineratorului de nămol au fost identificate probleme legate de natura solului, au fost descoperite pe amplasament structuri de beton, umpluturi neomogene etc., ce au determinat întârzieri în repoziționarea SEAU; perioada de proiectare s-a prelungit de la 5 luni la 16 luni, urmare a repoziționării SEAU și a modificării normativelor tehnice (de proiectare seismică, de determinare a caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare și de securitate la incendiu și protecție civilă). Au fost obținute cu întârziere avizele Direcției pentru Sănătate Publică Ilfov (8 luni), al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (5 luni), precum și Autorizațiile de Construire. Urmare finalizării Proiectelor Tehnice pentru modernizarea stației de epurare a apelor uzate și pentru construirea incineratorului de nămol și a obținerii autorizațiilor de construire, predarea amplasamentului în vederea execuției lucrărilor s-a realizat în data de 28 ianuarie 2019. Durata contractului a fost adaptată pentru a ține cont de emiterea cu întârziere a unor avize / acorduri / autorizații, de întârzierea furnizării unor echipamente de către furnizori externi urmare a măsurilor de prevenție și a restricțiilor generate de pandemia COVID-19, evenimente ce nu puteau fi anticipate la data semnării contractului de lucrări”, au explicat reprezentanții Primăriei Capitalei.

Incineratorul de nămol va asigura procesarea superioară a nămolului prin introducerea treptei finale de incinerare (capacitate de 713 metri cubi pe zi) prin:

• două linii de incinerare a nămolului prevăzute cu instalații de alimentare cu nămol, preuscare și cazane cu pat fluidizat;
• sisteme conexe pentru: management abur (turbină pentru cogenerare), management apă de proces, sistem de evacuare reziduuri (gaze, cenuși).

În cadrul lucrărilor de extindere a stației de epurare Glina s-au executat lucrări de construire a două noi bazine de aerare cu o suprafața de 57.241 mp (armare/betonare pereți), precum și a unui nou bazin pentru sedimentarea secundară (13.200 mp), executându-se lucrări de testare a acestora. Pentru realizarea epurării s-au achiziționat echipamente suplimentare de tratare mecanică (grătare grosiere și fine, deznisipatoare, separatoare de grăsimi), pompe de dozare, vane etc.

Sistem nou de drenare a apelor uzate pe partea dreaptă a Dâmboviței

Al doilea contract vizează „Construirea sistemului de drenare de la partea dreaptă a Casetei și alte lucrări la sistemul de canalizare de evacuare din lacurile Titan, Tineretului și Carol” și presupune construirea unui sistem de drenare la partea dreaptă a casetei Dâmboviței și a trei stații de pompare, inclusiv conductă de refulare în Lacurile Titan, Tineretului și Carol.

Procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a fost lansată pe 30 august 2013 și a fost finalizată rapid, prin semnarea în data de 17.06.2014 a contractului, în valoare de 80.264.154, fără TVA, cu Asocierea ROTARY CONSTRUCȚII SRL & BREXXON DDS SA. Dar a fost reziliat în 2018 fiindcă nu și-a îndeplinit obligațiile constructorul.

”Contractul a fost reziliat în data de 23.10.2018 ca urmare a nerespectării de către antreprenor a obligațiilor de proiectare și execuție a sistemului de drenare la partea dreapta a casetei. Lucrările pentru obiectele 1, 2 și 3 ale contractului, respectiv Stațiile de pompare din lacurile Titan, Tineretului și Carol au fost recepționate în intervalul 23-30 iunie 2016 și au fost încadrate la finanțare prin POS Mediu. În cadrul finanțării prin POIM au fost executate un număr de 20 de puțuri piezometrice cu rol de monitorizare a nivelului pânzei freatice. Lucrările rămase neexecutate au fost incluse în contractul de lucrări CL6 – „Reabilitarea/înlocuirea rețelei de canalizare în zonele Cotroceni, Regina Maria și Tineretului”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Înainte de reziliere, contractul a fost suspendat 300 de zile. ”Potrivit obligațiilor contractuale, antreprenorul avea obligația de a realiza studii topografice, geotehnice, expertize tehnice, modelare matematică etc. în vederea determinării condițiilor de proiectare. Urmare acestor studii, s-a constatat necesitatea actualizării unor cerințe din Caietul de Sarcini, ce a fost realizată în urma consultărilor cu Jaspers și Autoritatea de Management, suspendarea contractului fiind aferentă perioadei 25.05.2016 – 20.03.2017 (300 de zile)”, a mai răspuns Primăria Capitalei.

Contractul de lucrări numărul șase, care include și lucrările neexecutate din acest proiect, nu a fost însă atribuit, deși a fost scos la licitație de mai multe ori.

”Procedura de atribuire a contractului de lucrări CL 6 – „Reabilitarea/înlocuirea rețelei de canalizare în zonele Cotroceni, Regina Maria și Tineretului” a fost lansată prima dată în 14 februarie 2020 și anulată urmare nedepunerii niciunei oferte și a doua oară în 24 noiembrie 2020 fiind anulată urmare depunerii unei oferte neconforme”, a transmis Primăria Capitalei.

Pe 21 noiembrie 2021 a fost lansată o nouă licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție. Valoarea estimată a lucrărilor este de 183.423.545 lei (fără TVA).

Durata contractului este de 34 luni pentru finalizarea proiectării și execuției lucrărilor, iar 36 luni este perioada minimă de notificare a defectelor. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 3 februarie 2022.

În cadrul contractului se realizează reabilitarea / înlocuirea rețelei de canalizare pe circa 32,479 km, prin tehnologii cu și fără tranșee deschise (no dig), astfel: în cartierul Cotroceni – 16.424 m, în cartierul Regina Maria – 11.995 m și în cartierul Tineretului – 14.060 m.

În implementarea contractului se va realiza și un sistem unitar de drenare de circa 15 km care cuprinde: drenuri secundare amplasate adiacent radierului rețelei de canalizare (cca 6,325 km), sistem de drenaj (foraj orizontal dirijat și fronturi de puțuri de depresionare) la partea dreaptă a casetei, în zona limitrofă colectorului de canalizare A0, în lungime de 8,7 km, precum și stații de pompare apă drenată.

Reabilitarea colectoarelor principale

Al treilea contract vizează „Reabilitarea colectoarelor principale de canalizare (A0 și B0)” și presupune reabilitarea a peste 10 km de canalizare (21 de tronsoane ale colectoarelor A0 și B0) amplasată de o parte și de alta a râului Dâmbovița.

”Scopul este reabilitarea structurală a colectoarelor A0 și B0 în vederea reducerii infiltrațiilor și îmbunătățirii capacității hidraulice de transport al apelor uzate. Colectoarele A0 și B0, amplasate de o parte și de alta a râului Dâmbovița, sunt în operare de peste 40 de ani, iar unele tronsoane chiar de cca. 100 de ani, fiind identificată degradarea suprafeței betonului la contactul cu apa uzată, reducerea secțiunii de scurgere datorită depunerilor în colectoare, infiltrații din pânza freatică, fisuri, discontinuități etc”, au explicat reprezentanții Primăriei Capitalei.

Contractul pentru proiectare și execuția lucrării a fost atribuit abia la a treia procedură de licitație, după ce primele două au fost anulate.

Prima licitație a fost anulată din următoarele cauze: valoarea unei oferte a depășit valoarea estimată a contractului, iar un alt ofertant nu a respectat prevederile referitoare la punerea în aplicare a certificatului de participare la licitaţii cu ofertă independentă.

A doua licitație a fost anulată ca urmare a declarării ofertelor ca fiind inacceptabile și neconforme, acestea nerespectând prevederile specifice ale H.G. nr. 925/2006.

Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit în data de 11.12.2015 și semnat în data de 03.05.2016 cu Asocierea TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD –TRIADA PROD IMPEX SRL. Valoarea contractului a fost de 63.799.648,46 lei fără TVA.

Ordinul de începere a contractului a fost dat în data de 30 iunie 2016. Dar nu a fost cu noroc nici de această dată deoarece constructorul nu a respectat termenul de finalizare a lucrării, iar contractul a fost reziliat.

”La finalul anului 2019, la expirarea perioadei de execuție a lucrărilor, antreprenorul a abandonat șantierele și nu a îndeplinit obligațiile de punere în siguranță a lucrărilor, cu impact asupra funcționării colectoarelor, a continuității serviciilor, cu riscuri privind igiena și sănătatea publică. Unul din efectele abandonării lucrărilor de către antreprenor înainte de înștiințarea de reziliere a contractului, aspect semnalat atât de Inginer este neîndeplinirea de către antreprenor a obligațiilor de punere în siguranță a incintelor și a lucrărilor și de finalizare a lucrărilor parțial executate de reabilitare a colectoarelor A0 și B0. antreprenorul a abandonat nu numai împrejmuirile organizărilor de șantier aferente incintelor de acces, ci și lucrările temporare (batardouri, conducte de by-pass, stații de pompare) ce asigurau menținerea în operare a sistemului de canalizare afectate de lucrările permanente, încălcând astfel obligațiile prevăzute în contract. Toate aceste acțiuni au dus la rezilierea încrucișată a contractului”, au explicat reprezentanții Primăriei Capitalei.

Constructorul a executat jumătate din lucrare, înainte să abandoneze.

”În cadrul contractului au fost cuprinse 21 de tronsoane din care 9 tronsoane (4,694 km din 10 km) au fost finalizate cu proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor (restul fiind în diferite stadii de execuție), fiind deja predate operatorului Apa Nova București spre administrare și operare”, a transmis Primăria Capitalei.

Pentru că acest contract a fost reziliat, s-a încheiat un subcontract „Reabilitarea colectoarelor principale de canalizare (A0 și B0) – Execuție în regim de urgență a lucrărilor de punere în siguranță și de finalizare a lucrărilor parțial executate de reabilitare a colectoarelor A0 și B0” care vizează punerea în siguranță și finalizarea lucrărilor pe tronsoanele rămase, încă circa 5 km. Acesta a fost câștigat de Apa Nova, valoarea lucrărilor fiind de circa 19 milioane lei.

”Ca urmare a rezilierii contractului cu Asocierea TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD –TRIADA PROD IMPEX SRL., PMB a încheiat un nou contract de lucrări CL 3.1 – „Reabilitarea colectoarelor principale de canalizare (A0 și B0) – Execuție în regim de urgență a lucrărilor de punere în siguranță și de finalizare a lucrărilor parțial executate de reabilitare a colectoarelor A0 și B0” cu Apa Nova București SA. Contractul se află în implementare. Acesta are o valoare de 19.184.232,87”, au mai transmis reprezentanții instituției la solicitarea HotNews.ro.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis pe 20.07.2020, a fost predat amplasamentul lucrărilor în data de 21 iulie 2020. În septembrie 2021, lucrarea era la 73% potrivit datelor transmise de municipalitate.

”Au fost transmise comunicările către Inspectoratul de Stat în Construcții privind începerea execuției lucrărilor în data de 7 august 2020 pentru 5 tronsoane și în data de 10.08.2020 pentru celelalte 5 tronsoane. Potrivit raportului Supervizorului, la sfârșitul lunii septembrie 2021 se înregistra un progres al lucrărilor de 73%. Lucrările pe un număr de 11 tronsoane rămase nefinalizate în cadrul contractului CL3 și preluate în cadrul Contractului de lucrări CL 3.1 sunt în curs de execuție, antreprenorul solicitând recepția pentru 4 tronsoane de lucrări, în lungime de cca 3298,35 m. Au fost înregistrate întârzieri în execuția lucrărilor pe două tronsoane urmare constatării în cadrul expertizelor tehnice a necesității modificării parțiale a soluțiilor de reabilitare”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Reabilitarea casetei și sistemul de drenare a apelor uzate pe partea stângă a Dâmboviței

Lucrarea a fost împărțită în două tronsone și fiecare a fost licitat.

Primul(CL 4) este „Reabilitarea Casetei și sistemului său principal de drenare pe partea stângă a Casetei (în sectoarele Ciurel – Unirii – Vitan) – 2 loturi” și include reabilitarea a 21 km (10,5km x 2 fire de casetă sub râul Dâmbovița) ai Colectorului Principal (caseta de ape uzate a Municipiului București) și a sistemului de drenare subterană de pe partea stângă a casetei.

Lotul 1 cuprinde tronsonul de Casetă între Lacul Ciurel și Piața Unirii.

Lotul 2 cuprinde tronsonul de Casetă între Piața Unirii și podul Vitan; reabilitarea a 5,6 km sistem de drenare; reabilitarea unora dintre racordurile colectoarelor principale la Casetă; reconformarea acceselor de vizitare existente și construirea de noi accese la Casetă; reabilitarea stațiilor de pompare a apei din dren de la Eroilor, Operetă și Mihai Bravu;

Licitația pentru cele două loturi a fost lansată în data de 23.03.2018 și a durat 1 an și 2 luni. Primăria Municipiului București a încheiat în data de 16.06.2019 două contracte de lucrări, unul pentru fiecare lot, cu Asocierea CONSTRUCTII ERBASU SA&GEMITE RO SRL.

Valoarea contractului pentru lotul 1 este de 83.502.675 lei fără TVA, iar pentru lotul 2 de 106.140.549 lei fără TVA.

Predarea amplasamentului a avut loc pe data de 07.10.2019.

”Urmare finalizării de către antreprenor a Proiectelor Tehnice și a Detaliilor de Execuție pentru Stațiile de Pompare a apei uzate Eroilor, Tineretului și Mihai Bravu, a verificării și a aprobării acestora, în data de 16.06.2021 a fost predat amplasamentul pentru execuția acestor lucrări. Pentru restul lucrărilor contractului se lucrează la definitivarea proiectului tehnic având în vedere necesitatea modificării soluțiilor tehnice ca urmare a măsurilor de interventii stabilite de rapoartele de expertizele tehnice și a conditionalităților impuse de ANAR”, a transmis municipalitatea.

Lucrările au avansat puțin, circa 10% pe fiecare lot, potrivit sursei citate, și sunt întârzieri din cauză că s-au obținut greu avizele, restricțiile impuse de pandemie și s-a predat târziu o parte din amplasament.

”Activitatea de proiectare a început din 19.08.2019; au fost realizate studii topografice, expertize tehnice, Proiectul pentru Autorizarea Executării Lucrărilor de Construcții – P.A.C., Proiectul Tehnic pentru Lucrări Temporare și Proiectul Tehnic Lucrări Permanente pentru ambele loturi. A fost necesară autorizarea lucrărilor de execuție foraje geotehnice (parte a studiului geotehnic) urmare a schimbărilor legislative. Au fost realizate și recepționate 20 de foraje geotehnice. Au fost înregistrate întârzieri în: realizarea inspecției în Casetă și în finalizarea raportului de inspecție justificate de condițiile improprii existente la interior (flux de apă menajeră tranzitat continuu prin Casetă, acumulări de gaze, deșeuri solide și depuneri de nămol existente pe radier), de obligația efectuării inspecțiilor după instructajul specific realizat de Apa Nova București, de condiționarea realizării inspecțiilor de prezența reprezentanților ANB etc.). Activitatea de proiectare a fost influențată de obținerea cu întârziere a avizelor/acordurilor solicitate prin Certificatul de urbanism, precum și de masurile SSM și de protecția Muncii în contextul pandemiei COVID. În cadrul etapei de proiectare, s-a realizat expertizarea tehnică a Casetei și a celor trei stații de pompare de pe traseul acesteia. În data 10 iunie 2021 a fost predat amplasamentul lucrărilor pentru executarea lucrărilor la Stațiile de pompare a apei uzate Operetă, Mihai Bravu și Eroilor. Lucrările sunt în curs de execuție”, au explicat reprezentanții Primăriei Capitalei.

Al doilea contract (CL5), „Reabilitarea Casetei și a sistemului de drenaj de pe partea stângă în sectorul Vitan – Glina – 2 loturi”, pentru tronsonul 2, prevede reabilitarea casetei pe cca 22,5 km (7,5 km x 3 fire) prin lucrări de consolidare structurală, lucrări de stopare a infiltrațiilor din pânza freatică, lucrări de refacere/îmbunătățire a secțiunii de curgere; reabilitarea drenului de pe partea stângă a Casetei cca 4,41 km (lucrări de refacere/îmbunătățire a capacității de drenare, lucrări de stopare a infiltrațiilor din dren în Casetă). Și aici lucrarea a fost împărțită în două loturi:

• Lot 1 – „Reabilitarea Casetei și a sistemului de drenare de pe partea stângă în sectorul Vitan-NH Popești”
• Lot 2 – „Reabilitarea Casetei în sectorul NH Popești-Glina”.

Contractul a fost atribuit în luna aprilie 2017, dar au fost depuse contestații atât pentru lotul 1, cât și pentru lotul 2, la Tribunalul Municipiului București. Contestațiile s-au soluționat după 2 ani.

Valoarea contractului pentru Lotul 1 este de 74.636.578 lei, iar pentru Lot 2 – 35.921.551 lei fără TVA.

Procedura de atribuire a fost finalizată în 10 iunie 2019 prin încheierea contractelor de lucrări, câte unul pentru fiecare lot, ambele cu Asocierea HIDROCONSTRUCTIA SA & IRIDEX GRUP PLASTIC SRL.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 01.07.2019, iar pe data de 08.07.2019 a fost predat amplasamentul lucrărilor pentru proiectare.

Dar, contractul pentru Lotul 1 a fost reziliat deoarece Primăria Capitalei nu a plătit la timp constructorul pentru că avea conturile blocate.

”În data de 6 mai 2021 a intrat în vigoare rezilierea contractului de lucrări CL5 Lot 1 urmare notificării antreprenorului pentru neplata facturii de avans în termenele contractuale generată de popririle pe conturile municipalității instituite de diverși debitori.”

Contractul de lucrări pentru Lotul 2 se află în implementare.

Pe Lotul 1, antreprenorul a finalizat activitatea de proiectare, dar nu a început lucrările, urmare a inițierii rezilierii contractului.

”Pentru contractul de lucrări pe Lotul 2 amplasamentul pentru execuția lucrărilor a fost predat în data de 10.06.2021, după finalizarea proiectării și aprobarea în CTE. Potrivit raportului Supervizorului, la sfârșitul lunii septembrie 2021 pentru contractul CL5 Lot 2 se înregistra un progres al lucrărilor de 5%”, a transmis Primăria Capitalei.

Și aici termenul contractul de finalizare a lucrărilor a fost decalat, reprezentanții PMB nu au spus cu cât.

”Au fost înregistrate decalări ale termenelor în: realizarea inspecției în Casetă și în finalizarea raportului de inspecție justificate de condițiile improprii existente la interior (flux de apă menajeră tranzitat continuu prin Casetă, acumulări de gaze, deșeuri solide și depuneri de nămol existente pe radier), de obligația efectuării inspecțiilor după instructajul specific realizat de Apa Nova București, de condiționarea realizării inspecțiilor de prezența reprezentanților ANB etc.). Finalizarea expertizei tehnice la interior a suferit decalări ca efect al nefinalizării inspecțiilor în caseta de Apă Uzată. Întârzierile au fost generate și de necesitatea adaptării la condițiile din amplasament a soluțiilor tehnice de acces în Casetă în scopul evitării problemelor generate de suprapunerea traseului existent al Casetei cu suprafețe de teren aflate în domeniul privat (evitând astfel exproprierile și întârzierile în demararea execuției lucrărilor). Activitatea de proiectare a fost influențată de obținerea cu întârziere a avizelor/acordurilor solicitate prin Certificatul de urbanism, precum și de măsurile SSM și de protecția Muncii în contextul pandemiei COVID. În cadrul etapei de proiectare, s-a realizat expertizarea tehnică a Casetei și a celor trei stații de pompare de pe traseul acesteia”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

La finalul lunii decembrie 2021, Primăria a lansat o nouă licitație pentru Lotul 1 din acest tronson, unde a fost reziliat contractul.

Valoarea estimată a contractului este de circa 104 milioane lei fără TVA, iar durata de execuție 540 zile. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: este 7 februarie 2022.

Rămâne de văzut în cât timp se va atribui licitația, însă având istoricul proiectului, este greu de crezut că se va atribui și se vor finaliza lucrările până la finalul anului 2023.

Câți bani europeni au fost trași până acum

Primăria Capitalei spune că aproape 250 milioane lei.

”În vederea rambursării cheltuielilor eligibile au fost depuse un număr de 31 cereri de rambursare, în valoare totală de 293.719.217,06 lei. În acord cu structura de finanțare aprobată prin contractul de finanțare nr. 12/21/12.2016, Autoritatea de Management – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a autorizat până la data prezentei suma totală (FC+BS+BL) de 291.729.057,39 lei. Din această sumă, 247.896.798,82 lei reprezintă contribuția din fondurile de coeziune (fonduri UE), iar 37.913.628,05 lei contribuția din bugetul de stat. De asemenea, Autoritatea de Management a virat suma 56.364.896,04 lei, reprezentând contravaloarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile autorizate”, a răspuns municipalitatea.

În ceea ce privește corecțiile financiare aplicată, suma este foarte mică, circa 100.000 lei.

”În data de 28.05.2021 au fost primite Nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență și Notificarea beneficiarului cu privire la debit prin care se aplică o corecție financiară în cuantum de 102.155,12 lei pentru Contractul de lucrări CL2 – ”Construirea Sistemului de drenare de la partea dreaptă a Casetei și alte lucrări la sistemul de canalizare de evacuare din Lacurile Titan, Tineretului și Carol”, ca urmare a constatării că în cadrul Caietului de sarcini specificațiile tehnice nu au fost însoțite de sintagma „sau echivalent”. Municipiul București și-a exprimat dezacordul față de aspectele invocate în nota de constatare, arătând că în cadrul Caietului de Sarcini au fost respectate prevederile legislației privind utilizarea de specificații tehnice însoțite de sintagma „sau echivalent””, a transmis municipalitatea.

Întrebați dacă pot fi recuperate întârzierile și poate fi terminat la timp proiectul, reprezentanții municipalității au dat un răspuns neclar.

”Municipiul București monitorizează evoluția lucrărilor și respectarea graficului de execuție prin intermediul unui consultant de supervizare, ce are rolul, de asemenea, de a solicita antreprenorilor prezentarea de măsuri de recuperare a întârzierilor (dacă este cazul)”, este răspunsul municipalității.

Dacă proiectul nu se finalizează până la finalul anului 2023, pentru lucrările rămase de executat, primăria plătește banii din bugetul propriu și pierde fondurile europene.

”În situația în care o parte din lucrările aferente proiectului nu vor fi finalizate până la data de finalizare a proiectului (31.12.2023), valoarea lucrărilor realizate ulterior acestei date va fi suportată din bugetul local al Municipiului București”, au mai transmis reprezentanții instituției.

De ce este vital acest proiect pentru București

Lucrările de modernizare a stației de epurare ape uzate București – prin construirea a două noi linii de tratare și reconfigurarea celei existente – vor permite stației să epureze influentul pentru un echivalent al populației de 2,4 milioane locuitori, adică tot ce produce orașul și să deversăm apă curată în Dâmbovița. În plus, ne conformăm în sfârșit directivelor europene în domeniu.

”Extinderea și modernizarea stației de epurare Glina va asigura epurarea întregului debit de apă uzată, se reduce la minim riscul de evacuări necontrolate de ape uzate netratate, iar calitatea apelor subterane în zonă și a apelor de suprafață din râurile Dâmbovița, Argeș și fluviul Dunărea va fi îmbunătățită. Prin proiect se va asigura îmbunătățirea infrastructurii în sectorul de apă uzată din Municipiul București în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformare cu angajamentele de tranziție și cu obiectivele intermediare convenite între Comisia Europeană și Guvernul României, pentru implementarea Directivei 91/271 a CE cu privire la colectarea și tratarea apelor uzate urbane (transpusă în legislația națională prin H.G. 352/2005, referitoare la tratarea apei uzate urbane). Construcția facilităților de management al nămolului (incineratorul de nămol) asigură conformarea cu Directiva 86/278/CEE a Comisiei Europene, transpusă prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură”, a răspuns Primăria Capitalei.

Toate instalațiile liniei de tratare a nămolului vor fi conectate la cele două sisteme de tratare a mirosurilor, ce au o capacitate de 95.000 mł/h, având ca rezultat evacuarea în atmosferă a unui aer lipsit de poluanți. Utilajele de deshidratare a nămolului vor fi amplasate în interiorul unei clădiri dotate cu sisteme de purificare a aerului, iar centrifugele prevăzute pentru deshidratare nămol sunt utilaje închise care nu emit mirosuri și aerosoli în mediul de lucru. În etapa de operare va fi implementat un sistem de monitorizare a calității aerului, au mai explicat reprezentanții instituției.

”Tehnologia de incinerare a nămolului rezultat din procesul de epurare reprezintă procesarea cea mai avansată a nămolului, asigurând eficiența maximă în privința reducerii semnificative a volumului de produs final (cenușă) cu consecințele benefice legate de transportul, manipularea și depozitarea acestuia, inclusiv posibilitatea refolosirii în industria cimentului. Atât arderea biogazului, cât și incinerarea sunt procese în care se generează electricitate ce permite reducerea consumului din sistemul național”, a transmis Primăria Capitalei.

În ceea ce privește lucrările de modernizare a sistemului de canalizare, vom scăpa în sfârșit de inundarea mai multor zone din oraș atunci când plouă mult.

”Lucrările de îmbunătățire a sistemului de canalizare al Municipiului București și a Casetei amplasată sub albia râului Dâmbovița care alimentează stația de epurare vor permite reducerea infiltrațiilor subterane și a debitelor ce intră în stația de epurare, cu impact pozitiv asupra funcționării rețelei de canalizare și a serviciilor oferite utilizatorilor. Alte beneficii vizează îmbunătățirea accesului la infrastructura de canalizare (prin conectarea comunelor învecinate la stația de epurare Glina), și, totodată, îmbunătățirea calității aerului și reducerea infiltrațiilor și exfiltrațiilor cu impact asupra pânzei freatice și calității mediului”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Capitalei.

Istoric

Construirea stației de epurare a apelor uzate de la Glina a început în 1985, în vremea regimului comunist, iar în 1989 a fost întreruptă datorită Revoluției, în acel moment fiind realizat cam 15-20 la sută din proiect. În 1996 s-a încercat punerea în funcțiune a stației, însă datorită unui accident de mediu (evacuarea de combustibil petrolier în urma unei disfuncții la o centrală termică din oraș), funcționarea a fost din nou întreruptă. În 2002, reprezentanții Comisiei Europene și cei ai Ministerului Mediului din România au hotărât ca prioritatea numărul unu pentru București construirea unei stații de epurare a apelor uzate. În 2003 s-a realizat studiul de fezabilitate pentru proiect, iar consultantul Pell Frischmann, a propus elaborarea proiectului în două faze. În 2004 a fost semnat Memorandumul de finanțare între Comisia Europeană și Guvernul României prin care au fost alocate fonduri nerambursabile pentru prima faza a acestui proiect.

Prin Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) s-au alocat circa 70 de milioane de euro, Banca Europeană de Investiții a contribuit cu 25 de milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu 10 milioane de euro, iar Guvernul României cu aproximativ 3 milioane de euro. În 2006 au avut loc licitațiile pentru alegerea constructorului care să facă lucrările și a consultanților. A fost desemnat consorțiul Aktor-Athena, după care au început lucrările. După 20 de ani în care stația de epurare a stat în paragină, a fost nevoie de consolidarea construcțiilor existente și montarea de echipamente noi, care să corespundă cu cerințele tehnologice actuale.

Primăria Capitalei a inaugurat, în octombrie 2011, stația de epurare a apelor uzate a municipiului București, din comuna Glina, faza I. Realizarea obiectivului a costat 108 milioane de euro, bani proveniți în mare parte din fonduri europene. Bucureștiul era singura Capitală europeană care nu avea stație de epurare și arunca apele provenite din canalizarea orașului direct în Dâmbovița.

După finalizarea etapei I, în stație intră 10 metri cubi de ape uzate pe secundă. Din această cantitate 5mc/s sunt epurați chimic, mecanic și biologic, la final rezultând apă curată. Ceilalți 5mc/s sunt epurați doar mecanic, fiind aplicat procedeul de decantare.

Sursa foto și video: Primăria Capitalei