„Aterizarea a fost remarcabil de bine executată”. Cele trei ipoteze luate în calcul de experți în cazul tragediei aviatice din Coreea de Sud

Ciocnirea cu păsări, o defecţiune a trenului de aterizare şi prezenţa unui zid la capătul pistei de aterizare reprezintă factorii analizaţi de experţi pentru a elucida cauzele tragediei aviatice produse duminică dimineaţă pe aeroportul din Muan, în sud-vestul Coreei de Sud, transmite AFP.

Boeing-ul 737-800 al companiei aeriene low-cost din Coreea de Sud Jeju Air, care a decolat de la Bangkok, transporta 175 de pasageri şi şase membri ai echipajului. Toţi pasagerii au murit, conform raportului final al serviciilor de salvare, cu excepţia unei stewardese şi a unui steward, scrie Agerpres.

Conform autorităţilor, cauza probabilă a accidentului este o coliziune cu o pasăre, un coşmar pentru piloţi, mai ales când vine vorba de aeronave cu reacţie ale căror motoare îşi pot pierde rapid puterea sau se pot opri complet după ce au aspirat o pasăre.

Turnul de control al aeroportului a trimis un avertisment echipajului de zbor cu trei minute înainte de accident. Pilotul a emis un mesaj de alertă înainte de aterizarea de urgenţă.

„Este plauzibil că raţele sălbatice, care sunt comune în zonă, au jucat un rol major în accident”, a declarat pentru AFP Choi Chang-yong, profesor de silvicultură la Universitatea Naţională din Seul.

Din 1988, ciocnirile cu păsări au cauzat 262 de morţi şi au distrus 250 de avioane în întreaga lume, potrivit Australian Aviation Wildlife Hazard Group (AAWHG), un grup special înfiinţat de Aviaţia Civilă Australiană. Aceste cifre nu includ şi tragedia de la Muan.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de incident aviatic în care sunt implicate păsări datează din ianuarie 2009, când pilotul unui Airbus A320 US Airways cu 155 de pasageri a reuşit să aterizeze cu sânge rece pe râul Hudson din New York, după o coliziune cu un stol de gâşte sălbatice.

În condiţiile în care aeronava Boeing aparţinând companiei Jeju Air a aterizat forţat pe burtă, s-a pus problema şi a unei defecţiuni a trenului de aterizare.

„Trenul de aterizare foloseşte un sistem hidraulic”, care, totuşi, „are nevoie de electricitate”, a declarat pentru AFP Kim Kwang-il, fost pilot şi profesor de ştiinţe aeronautice la Universitatea Silla din Coreea. „Când o pasăre mare a lovit motorul, a provocat un incendiu înăuntru. Acest lucru a perturbat sistemele electrice ale avionului, care funcţionează pe un generator alimentat de un motor (…) Ciocnirea cu păsări a deteriorat probabil aceste sisteme cruciale, făcând trenul de aterizare inoperabil”, a adăugat el.

„Avionul nu poate zbura la infinit” şi, fără trenul de aterizare, „trebuie să aterizeze pe burtă”, a mai spus expertul, precizând că aparatele sunt „proiectate să reziste” la acest tip de situaţii.

Numeroase critici se concentrează din ce în ce mai mult asupra arhitecturii aeroportului.

Un clip video al accidentului, difuzat de canalul de televiziune local MBC, a făcut înconjurul lumii: în imagini se vede cum avionul încerca să aterizeze pe aeroportul din Muan pe burtă, cu un fum gros care se degaja din motoarele sale, înainte de a lovi un perete de la capătul pistei şi de a fi cuprins de flăcări.

„În ciuda urgenţei, aterizarea a fost remarcabil de bine executată”, a subliniat Kim Kwang-il, „Dar, în mod normal, nu există un astfel de obstacol solid la capătul pistei, este împotriva standardelor internaţionale de siguranţă a aviaţiei recomandate de (…) Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (ICAO) şi Agenţia pentru Siguranţa Aviaţiei a Uniunii Europene (EUASA). Structura în cauză a provocat distrugerea aeronavei care a izbucnit în flăcări”, a spus el.

„În afara aeroportului, în mod normal există doar garduri (…) care nu ar provoca pagube semnificative. Avionul ar fi putut derapa mai mult şi să se oprească în mod natural”, a continuat specialistul, asigurând că „n-a văzut niciodată acest gen de structură artificială” în altă parte.

„Majoritatea pasagerilor au murit din cauza acestui obstacol, este îngrozitor”, a adăugat el, solicitând tragerea la răspundere a autorităţilor aeroportuare.