Guvernul Ciucă, obligat de instanță să organizeze alegeri locale parțiale. Cel puțin 50 de localități din România, șterse de executiv de pe harta electorală
Curtea de Apel București a decis obligarea Guvernului Ciucă de a organiza alegeri locale parțiale, decizia fiind luată într-un proces deschis de Forța Dreptei. În cel puțin 51 de localități din România, oamenii nu-și pot alege primarii pentru că Executivul nu dă drumul procedurii, deși posturile sunt vacante și de doi ani. Deși prevederile legale sunt destul de clare, se invocă „vidul legislativ” pentru ca alegerile parțiale să fie declașate în localitățile în care primarii, din diverse motive, și-au pierdut mandatul.
Conform unui comunicat al Forței Dreptei, Ludovic Orban a câștigat procesul împotriva Guvernului Ciucă, pentru refuzul de a organiza alegerile locale parțiale în cazul localităților în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau a celor în care consiliul local a fost dizolvat.
Astfel, Curtea de Apel București a decis joi obligarea Executivului la organizarea alegerilor locale parțiale.
- „Obligă pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parțiale locale și să declanșeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcția de primar și pentru consiliul local în toate circumscripțiile electorale care sunt evidențiate în situația centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, ca fiind circumscripții electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat”, se arată în soluția Curții de Apel București.
„Refuzul Guvernului Ciucă de a organiza alegerile locale parțiale, în acord cu obligațiile legale, reprezintă un act de sfidare la adresa comunităților locale în cauză, precum și dovada acțiunii anti-democratice a actualei puteri politice pentru blocarea exercitării unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul de a alege și dreptul de a fi ales”, spune Ludovic Orban.
Câte localități din România au fost șterse de guvern de pe harta electorală
Conform unei adrese a Autorității Electorale Permanente, înaintată Guvernului în octombrie 2022, În România sunt cel puțin 51 de localități în cazul cărora sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre comune și orașe în care edilii care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul fie că au fost condamnați definitiv, fie au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze sau fie au decedat.
Astfel, în aceste localități mandatul de primar este exercitat interimar de viceprimarii care ajung în această funcție în urma înțelegerilor politice și care au fost aleși pe listele partidelor pentru consiliile locale, nu uninominal.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat la organizarea alegerilor locale parțiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea consiliului local. Instituția care constată este prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informeză Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor.
Etapele sunt bine delimitate în lege, însă Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă nu se grăbesc să le pună în practică. Astfel s-au creat situații atipice cum este cazul orașului Sîngeroz-Băi, care nu mai are primar de doi ani.
Traian Ogâgău, primarul ales în funcție la alegerile locale din 2020 nici nu și-a preluat mandatul din cauza unei condamnări definitive în instanță. Deși au trecut doi ani de atunci, Guvernul nu a organizat alegeri parțiale acolo, iar atribuțiile de primar al orașului le-a preluat consilierul PNL Cătălin Bota, cumnat al fostului edil.
O astfel de situație este și în sectorul 5 al Capitalei, rămas fără primar din mai 2022, după ce Cristian Popescu Piedone a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv, la aproape 7 ani de la tragedia în urma căruia au murit 65 de oameni, iar alți aproximativ 150 au rămas mutilați pe viață.
Atribuțiile lui Piedone au fost preluate atunci de viceprimarul Mircea Nicolaidis de la Partidul Umanist Social Liberal (PPU-SL), partidul fondat de Dan Voiculescu.
La începutul acestei luni, Curtea de Apel București a decis să oblige Guvernul să organizeze alegeri pentru Primăria Sectorului 5.
În orașul Anina, primarul Gheorghe Românu a fost revocat din funcţie în mai 2021 printr-un ordin al prefectului judeţului Caraş-Severin, după ce Înalta Curte a decis că edilul local s-a aflat în stare de incompatibilitate între 2012 și 2014, potrivit Agerpres.
De asemenea, în comuna buzoiană Valea Sălciei în septembrie 2021, primarul Marian Muşat a demisionat din funcție pentru un post la Curtea de Conturi. Mușat a fost primar cu șase mandate la activ și a fost ales în unanimitate la alegerile în 2008, 2012 şi 2020 pentru că nu a avut contracandidat.
Fostul președinte al AEP Constantin-Florin Mitulețu Buică susținea că procedura de declanșare este blocată din cauza vidului legislativ:
- „Este un vid legislativ cine declanșează alegerile parțiale. Dacă la alegerile la termen situația este clară, la alegerile parțiale pentru că au fost reglementări separate pe codul administrativ și din cauza contestărilor în instanță a decizilor prefecților de vacantare a mandatelor, nu există o autoritate care se declașeze efectiv această procedură”.
El afirma că ordinul prefectului prin care se vacantează funcția se contestă în instanță pe diferite căi. Acesta susține că în Codul administrativ nu este clar reglementat momentul în care se oprește procedura de contestare a unui act administrativ în constatarea unor hotărâri judecătorești.
INTERVIURILE HotNews.ro