"Un conglomerat de nereguli". Cum s-a transformat Suceava în Lombardia României

Primul oraș din România în carantină totală, cu 31 de decese provocate de coronavirus (multe dintre victime confirmate cu virusul chiar și la zile întregi după deces) și peste 638 de îmbolnăviri. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, se teme că 1.000 de purtători ai coronavirusului umblă în acest moment prin Suceava, fără ca nimeni să știe exact cine sunt și cui transmit mai departe virusul. Suceava s-a transformat, în doar 9 zile de la primul deces înregistrat acolo, în Lombardia României. Totul în urma unui „conglomerat de nereguli”, așa cum a admis ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, într-un interviu acordat HotNews.ro.

La Suceava, nu doar virusul este de vină pentru situația gravă. Ministrul Sănătății și procurorii care anchetează neregulile ce au împins orașul în carantină totală vorbesc despre testare făcută preferențial, unor persoane care nu aveau neapărat nevoie, probe recoltate de la personalul medical care nu au mai ajuns în laborator și personal al spitalului prins total nepregătit de valul de pacienți infectați cu coronavirus – neinstruiți să îi trateze și fără echipamente de protecție.

Cele mai multe decese și îmbolnăviri. Dintre cele 2.460 de cazuri de îmbolnăvire de coronavirus din România, peste un sfert sunt la Suceava – 638.Tot în Suceava s-au înregistrat și cele mai multe decese din țara noastră – 31.

Orașul este de două zile în carantină totală – străzile sunt pustii, iar la spital mai ajung, cu excepția pacienților suspecți de coronavirus, doar urgențele medicale grave.

Suceava, focar de coronavirus

Nelu Tătaru: „Suceava – un conglomerat de nereguli”

Pe Nelu Tătaru, ziua numirii în funcția de ministru al Sănătății l-a prins la Suceava. Joia trecută, dimineață, Victor Costache a demisionat după mai puțin de 5 luni de mandat. Imediat, în locul său, ministru a fost numit Nelu Tătaru, secretar de stat până în acea zi.

Nelu Tătaru se afla joia trecută de 3 zile la Suceava, pentru un control la primul spital din România închis temporar de coronavirus – Spitalul Județean Suceava.

Un spital unde autoritățile locale s-au lăudat cu investiții masive în ultimii ani – spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Suceava. Cu exact un an în urmă, în aprilie 2019, Spitalul Județean din Suceava era decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler.

De altfel, Vasile Rîmbu, managerul Spitalului Județean din Suceava până săptămâna trecută, când Nelu Tătaru a cerut suspendarea lui, a fost la un pas de a deveni ministrul Sănătății în toamna trecută, după ce Guvernul PSD a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit surselor HotNews.ro, Rîmbu, foarte apropiat de PNL și de Gheorghe Flutur, liderul PNL Suceava, a fost pe lista potențialilor miniștri ai Sănătății înaintea lui Victor Costache, însă a refuzat și a preferat să rămână manager de spital.

Un an mai târziu, Spitalul din Suceava a devenit primul din România închis temporar (48 de ore) din cauza contaminării cu coronavirus, iar 181 de cadre medicale au fost infectate cu virusul.

Nelu Tătaru

În urma controlului de 3 zile făcut de Nelu Tătaru, spitalul a fost închis pentru 48 de ore pentru a fi dezinfectat, iar managerul Vasile Rîmbu a fost suspendat din funcție, la solicitarea Ministerului Sănătății. În locul său a fost numit manager interimar medicul Florin Filip, până la acel moment șeful Secţiei de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean Suceava.

Pe drumul dinspre Suceava spre București, la scurt timp de la numirea în funcția de ministru al Sănătății, Nelu Tătaru a acordat un interviu HotNews.ro, în care mărturisea că în cele 3 zile pe care le-a petrecut la Suceava a găsit acolo un „conglomerat de nereguli”.

„După ce am văzut la Suceava, trebuie să ne ancorăm mai mult în realitatea pe care o avem în teren în acest moment. Dacă ne referim la Suceava, avem un conglomerat de nereguli care au dus la această transmitere accentuată a virusului – de la un personal medical care a fost descoperit pe partea de materiale de protecție, a fost descoperit ca informare și ca pregătire pentru un caz suspect, de la cazul în sine care a omis să spună sau nu a vrut să spună contextul epidemiologic, de la un traseu pe care l-a avut ancheta epidemiologică, în care au fost testări făcute în grup fără o anchetă prealabilă, fără a vedea care sunt adevărații contacți, și atunci diseminarea s-a făcut cum s-a făcut„, spunea Nelu Tătaru, în interviul acordat HotNews.ro.

31 de decese și 638 de îmbolnăviri. Infecția cu coronavirus, confirmată în multe cazuri abia după deces

În urmă cu 9 zile, pe 23 martie, se înregistra la Suceava primul deces din oraș provocat de coronavirus – o femeie în vârstă de 71 de ani, cu afecțiuni cronice. În acel moment, se știa deja că Spitalul Județean a devenit focar de infecție cu coronavirus și trebuie închis. A doua zi, la Suceava ajungea Nelu Tătaru, încă secretar de stat la acel moment, pentru un control. Avea să închidă pentru două zile spitalul, pentru a fi dezinfectat, și să ceară autorităților locale schimbarea managerului.

De atunci, în doar 8 zile, s-au înregistrat alte 30 de decese. La majoritatea victimelor, infecția cu coronavirus a fost confirmată abia după deces, uneori câteva zile mai târziu.

Tot Suceava deține și recordul pe țară la cazuri de îmbolnăviri – 638, dintre care 181 sunt cadre medicale de la Spitalul Județean.

În seara zilei de 30 martie, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un calup de 13 noi decese la Suceava. Decesele se înregistraseră în perioada 22- 29 martie 2020, iar confirmarea infecției cu coronavirus în cazul tuturor celor 13 persoane a venit abia pe 30 martie.

Cum s-au infectat 181 de cadre medicale. Medici infectați și neinfectați, chemați la grămadă la spital în baza unui Ordin de ministru care nu a existat niciodată

Pe 23 martie, când s-a înregistrat la Suceava primul deces din cauza coronavirusului, se știa deja că Spitalul Județean este focar de infecție, iar o parte din personalul medical se afla în izolare sau era deja confirmat cu infecție cu coronavirus.

În acea zi s-a produs însă una dintre cele mai grave greșeli din lungul șir de erori din această perioadă – tot personalul medical a fost chemat la lucru lunea trecută, dimineața, de către directorul medical al instituției. Medici, asistente, infirmiere au fost amenințați cu un ordin de ministru inexistent și li s-a cerut să se prezinte la spital chiar dacă se aflau în izolare sau dacă erau confirmați cu coronavirus, acuză un medic.

Mesaj primit de personalul medical din Suceava

„Au fost amenințați că vor fi dați afară altfel. Directorul medical aflase chiar înainte că e pozitiv. Operase înainte, deși trebuia să fie în izolare”, a povestit pentru HotNews.ro un medic din Suceava.

Practic, personalul medical sănătos a fost amestecat cu cel confirmat deja cu coronavirus sau aflat în izolare, o greșeală nepermisă într-un moment în care situația de la Suceava era deja gravă.

„Bună seara! La ora 7:30 toate cadrele medicale care sunt confirmati pozitiv, suspecti sau negativi sunt asteptati la spital! Ordin de ministru!”- se arăta într-un mesaj pe WhatsApp trimis către toți șefii de secție de la Spitalul Județean Suceava de către directorul medical dr. Alexandru Macovei.

Mai departe, în conversație, șefii de secție întreabau, pentru a fi siguri dacă au înțeles bine ce li se cere: „Și cei izolați la domiciliu și cei pozitivi??”. „Toti. Tot personalul: medici asistente infirmiere”, a venit răspunsul.

Directorul medical al spitalului, dr. Alexandru Macovei, a susținut că personalul medical a fost chemat de acasă în baza unui Ordin de ministru. Acel Ordin de ministru nu a existat însă niciodată, au declarat pentru HotNews.ro reprezentanții Ministerului Sănătății.

Rezultatul: 181 de cadre medicale de la Spitalul din Suceava au fost infectate cu coronavirus – 43 medici, 70 asistente, 20 infirmiere, 7 îngrijitoare, 41 personal auxiliar.

Fără echipamente de protecție și ventilatoare suficiente pentru pacienții critici

Spitalul Județean din Suceava va primi, începând de astăzi, un ventilator de suport respirator, patru injectomate și echipamente de protecție constând în mănuși chirurgicale, măști de protecție, viziere, combinezoane de protecție, bonete, botoși si 375 de kilograme de dezinfectanți de nivel înalt pentru suprafețe/instrumentar medical și aeromicrofloră – o donație din partea Organizației Salvați Copiii.

Spitalul Județean Suceava

România are în jur de 2.600 de paturi de terapie intensivă, dintre care doar jumătate sunt dotate cu ventilatoare de suport respirator. Aceste ventilatoare sunt vitale pentru pacienții infectați cu coronavirus care dezvoltă forme grave ale bolii – insuficiență respiratorie.

Donația de echipamente vine după ce o parte din personalul medical de la Suceava a vorbit, în ultimele zile, despre lipsa cruntă de echipamente de protecție din spital.

Suceava, băgată în carantină totală la miezul nopții, după anunțarea unui calup de 13 decese – toate victimele, confirmate cu coronavirus la câteva zile de la deces

În seara zilei de 30 martie, când a fost anunțat un calup de 13 decese la Suceava – toate cele 13 victime confirmate cu coronavirus după deces, unele la o zi, altele chiar la o săptămână – autoritățile au decis să declare carantină totală în orașul Suceava și alte 8 comune din jur.

La scurt timp după ce cele 13 decese au fost făcute publice, ministrul de Interne, Marcel Vela, și secretarii de stat Raed Arafat și Bogdan Despescu au anunțat, într-o declarație de presă televizată, aproape de miezul nopții, că Suceava este primul oraș din România care intră în carantină totală.

Raed Arafat și Marcel Vela

Municipiul Suceava și alte 8 comune din jur – Adâncata, Salcea, Ipotești, Bosanci, Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei – au intrat de joi seară, 30 martie, în carantină totală, o premieră în România de la debutul crizei coronavirusului. Decizia a fost luată prin Ordonanța militară nr 6.

Toate căile de acces au fost securizate de Poliție și Armată.

În zona carantinată este permisă intrarea, respectiv ieșirea doar pentru:

• transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în zona carantinată, precum și a aprovizionării populației;

• persoanele care nu locuiesc în zona carantinată dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor și transporturilor.

Cazul Suceava, anchetat de procurori: S-au făcut teste pentru COVID unor persoane care nu aveau neapărat nevoie, iar probele recoltate angajaților spitalului nu au ajuns în laboratoare specializate

Cazul pacienților din Suceava diagnosticați cu infecție cu coronavirus la câteva zile după deces este acum anchetat de procurori. Parchetul Tribunalului Suceava spune că decesele pacienților cu coronavirus au legătură și cu „activitatea ilicită” a funcționarilor din sistemul medical.

Concret, procurorii spun că funcționarii din Spitalul Judeţean şi din Direcţia de Sănătate Publică Suceava au încălcat mai multe reglementări legale privind izolarea, testarea, carantina şi internarea.

Medic de la Spitalul Județean Suceava

Procurorii suceveni mai spun, de asemenea, că pacienți infectați cu COVID nu au fost internați în Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Suceava.

De asemenea, procurorii vorbesc despre nereguli grave ale reprezentanților spitalului și ai Direcției de Sănătate Publică. Ei acuză că, de exemplu, le-au fost făcute teste pentru COVID 19 unor persoane care nu aveau neapărat nevoie, în timp ce probele recoltate unor angajați ai spitalului nu au fost trimise laboratoarelor specializate, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de izolare a cadrelor medicale.